0_legatura_chimica_2

Views:
 
Category: Education
     
 

Presentation Description

Chimie anorganica

Comments

Presentation Transcript

LEGATURA CHIMICA : 

LEGATURA CHIMICA

Slide 2: 

Pentru a forma combinaţii chimice stabile din punct de vedere energetic, atomii se combină între ei, fiind foarte reactivi datorită energiei mari pe care o posedă. Legătura chimică este forţa exercitată între grupuri de atomi sau ioni care determină formarea unei unităţi stabile, care reacţionează ca grupare sau specie de sine stătătoare.

Slide 3: 

G.N.Lewis, W.Kossel şi I. Langmuir explică natura legăturilor chimice ca fiind dată de electronii necuplati de pe stratul exterior al învelişului electronic al atomilor care reacţionează în procesul chimic respectiv. Majoritatea atomilor tind către configuraţia de octet (regula octetului), fie prin cedare sau acceptare de electroni (electrovalenţa), fie prin punere de electroni în comun (covalenţa ).

Slide 4: 

Tipurile de legături chimice sunt: 1. legături ionice (NaCl, AlCl3) 2. legături covalente: a) simple : omogene, (Cl2, H2, O2) eterogene (HCl, NH3 ) b) multiple: omogene (N2) eterogene ( HCN) c) coordinative ( [NH4 ]+, [Cu (NH3)]2+ )

1. Legătura ionică : 

1. Legătura ionică Definție Legătura ionică sau electrovalentă reprezintă forţa de atracţie electrostatică dintre ionii pozitivi şi ionii negativi, formaţi prin cedare şi respectiv, prin acceptare de electroni, adică prin transfer de electroni.

Slide 6: 

Atomii elementelor din grupele IA şi IIA pierd cu uşurinţă electronii excedentari, faţă de configuraţia gazului rar precedent, devenind ioni pozitivi (cationi) şi izoelectronici cu gazul rar respectiv: 11Na [1s2 2s2 2p6 3s1] 11Na+ [1s2 2s2 2p6] [10Ne] Atomii elementelor din grupeleVA, VIA şi VIIA îşi pot completa octetul cu un număr de electroni corespunzător diferenţei dintre opt şi numărul grupei, devenind ioni negativi (anioni) cu configuraţia electronică a gazului rar ce urmează: 17Cl [1s2 2s2 2p6 3s2 3p5] 18Cl- [1s2 2s2 2p6 3s2 3p5] [18Ar]

Slide 7: 

MgO CaCl2 + 0

Slide 8: 

Nu se poate vorbi în cazul combinaţiilor ionice, de molecule, ci de reţele ionice. În reţeaua cristalină, cubică, a NaCl, fiecare ion atrage şi coordinează în jurul său la distanţă minimă şase ioni de semn contrar. Proprietăţile compuşilor ionici: - au temperaturi de topire şi fierbere ridicate, ce scad pe măsura creşterii razelor ionilor şi cresc pe măsura creşterii sarcinilor electrice, - sunt solubile în solvenţi polari (în special apă) şi greu solubile în solvenţi nepolari, datorită slăbirii forţelor electrostatice ce reţin ionii în reţeaua cristalină, ca urmare a hidratării ionilor, - nu conduc curentul electric în stare solidă, ci numai în soluţie apoasă şi în topitură (sunt electroliţi tari), - sunt casante, se sparg dacă sunt lovite.

2. Legătura covalentă : 

2. Legătura covalentă Definție Legătura covalentă se stabileşte prin punere în comun de electroni, între elemente chimice cu caracter chimic identic şi electrochimic identic sau apropiat. Legătura covalentă poate fi - nepolarã care se stabileşte între atomi de acelaşi fel, când perechea de electroni aparţine în mod egal celor doi atomi legaţi: moleculele de H2, F2, O2, N2 - polarã care se stabileşte între două specii diferite de atomi, fapt ce permite deplasarea electronilor de legătură către atomul elementului mai electronegativ: HF, H2O, NH3.

Slide 10: 

Formarea legaturii covalente nepolare in molecula de Cl2 Cl Z=17 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5 Formarea legaturii covalente nepolare in molecula de N2 N Z=7 1s2 2s2 2p3 Formarea legaturii covalente nepolare in molecula de O2 O Z=8 1s2 2s2 2p4

Slide 11: 

Legătura covalentă polară

Slide 12: 

Spre deosebire de legătura ionică, legătura covalentă, este rigidă şi orientată în spaţiu. De exemplu, molecula de CO2 este liniară (O=C=O), iar molecula de tetraclorura de carbon, CCl4, are o simetrie tetraedrică. Molecula de apă, H2O ( H − O − H) nu este lineară, unghiul format de cele două legături H − O , fiind de 104,300 . CO2 CCl4

Slide 13: 

Proprietăţile substanţelor covalente. Legat de compuşii cu caracter covalent se poate spune că: mulţi sunt gaze sau lichide uşor volatile iar solidele cristaline (diamantul) sunt dure, în general au puncte de topire şi de fierbere mai mici decât ale substanţelor ionice (excepţie – diamantul, grafitul), compuşii covalenţi cu caracter polar sunt solubili în solvenţi polari, compuşii covalenţi cu caracter nepolar sunt solubili în solvenţi nepolari, în stare solidă şi în topitură majoritatea sunt izolatori electrici - dielectrici (excepţie grafitul).

3. Legătura covalent coordinativă : 

3. Legătura covalent coordinativă Legatura coordinativa (dativa) reprezinta un caz particular al legaturii covalente. Se formeaza prin punere in comun a unei perechi de electroni intre o specie de atom sau ion care cedeaza electroni (donor) si o specie cu deficit de electroni, care are cel putin un orbital vacant (acceptor). Astfel se stabileste legatura coordinativa, prin deplasarea dubletului electronic. Donor :  Acceptor

Slide 16: 

legătura covalentă coordinativă (donor-acceptor) explică formarea unor ioni anorganici (H3O+, NH4+) şi formarea combinaţiilor complexe: