Arif Elif, Cls a IX-E

Views:
 
Category: Education
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

Lentilele:

Lentilele Eleva : Arif Elif Clasa : a IX-a E Colegiul Comercial “Carol I” Constan ţ a

Lentila:

Lentila În optic ă , lentila este o piesă realizată dintr -un material transparent ( sticlă , material plastic, etc.), cu două suprafe ţ e opuse în general curbe , folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra și a forma imagini ale obiectelor . Lentilele se bazează pe fenomenul de refrac ţ ie a luminii , adică schimbarea direcției de propagare a acesteia la trecerea dintr -un mediu transparent în altul . În limba română cuvîntul " lentilă " provine din francaz ă , unde lentille însemna inițial linte (o plantă ale cărei semințe au o formă plată ușor bombată ), iar apoi a fost folosit și pentru a desemna piesa optică av â nd aproximativ aceeași formă .

Tipuri de Lentile:

Tipuri de Lentile Lentilele se pot clasifica după modul în care acționează asupra razelor de lumină în : Lentile convergente , care transform ă un fascicul paralel într-unul convergent Lentile divergente ,  care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.

Forma Lentilelor:

Forma Lentilelor plan- convexe - bombate spre exterior într -o parte, și plane pe cealaltă parte; biconvexe - bombate spre exterior pe ambele părți ; meniscuri convergente - bombate spre exterior într -o parte, și spre interior pe cealaltă parte; meniscuri divergente - bombate spre exterior într -o parte, și spre interior pe cealaltă parte, diferența fiind că forma suprafeței bombate este aceeași în ambele părți ; plan-concave - bombate spre interior într -o parte, și plane pe cealaltă parte; biconcave - bombate spre interior pe ambele părți .

Regula Generală:

Regula General ă Ca regulă generală , lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margini , iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margini . Cele mai multe lentile au suprafețele sferice pentru că această formă se realizează cel mai ușor , dar pentru anumite aplicații sunt necesare suprafețe asferice , de exemplu hiperbolice , sau cilindrice . Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea lentilele se folosesc în combinații atent calculate, numite lentile compuse . Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice ca microscopul , telescopul , luneta .

Elementele unei Lentile:

Elementele unei Lentile O lentilă simplă se compune dintr -un material transparent mărginit de două suprafe ţ e ş lefuite , în general sferice . Forma lentilei și caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia : Axa optic ă este axa de simetrie a lentilei , care trece prin centrele de curbură ale suprafe ţ elor ei . C â nd una dintre suprafe ţ e este plană , axa optică este acea perpendiculară pe suprafa ţ a plană care trece prin centrul de curbură al celeilalte suprafe ţ e. Focarele l entilei s u nt acele puncte în care se concentrează ( sau din care diverg ) razele de lumină care vin într -un fascicul paralel orientat după axa optică .

Aberaţii Optice:

Abera ţ ii Optice Lentilele sferice simple prezintă o serie de defecte care împiedică folosirea lor ca atare în cele mai multe aplica ţ ii. Pentru corectarea lor se folosesc fie lentile asferice , fie, cel mai adesea , lentile compuse al căror calcul este în general extrem de complex.

Aberaţia  sferică :

Abera ţ ia sferică Forma sferic ă a lentilelor , deși simplu de realizat practic , nu este forma ideală care să asigure refrac ţ ia precisă a luminii . În special razele de lumină care intră în lentilă la marginea acesteia suferă o refracție mai mare dec â t este nevoie , ceea ce duce la o focalizare defectuoasă și la formarea unor imagini cu at â t mai neclare cu c â t lentila are un diametru mai mare.

AberaŢia cromatică :

Abera Ţ ia cromatică Materialul transparent al lentilei ( sticlă , materiale plastice , lichide , etc.) nu refractă lumina de toate culorile în acela ş i fel . Fenomenul se nume ş te dispersie și înseamnă dependența indicelui de refrac ţ ie de lungimea de unda ; el se manifestă în cazul lentilelor prin formarea de imagini la distanțe diferite și de mărimi diferite în funcție de culoare . Imaginile obținute cu o astfel de lentilă vor prezenta irizări colorate ale părților din imagine care ar trebui să prezinte o trecere bruscă de la o zonă luminoasă la una întunecată .

Coma:

Coma Această aberatie apare chiar la o lentilă simplă asferică , deci calculată să focalizeze exact un fascicul paralel venind pe direcția axei optice a lentilei . Atunci c â nd fasciculul paralel de lumină face un unghi nenul cu axa lentilei imaginea obținută nu mai este un punct luminos , ci o pată de lumină de forma unei comete . Efectul este cu at â t mai puternic cu c â t unghiul cu axa optică este mai mare.

Distorsiuni :

Distorsiuni Adesea , un obiect cu muchii drepte va da prin lentilă o imagine în care aceste muchii s u nt curbate , fie toate spre axa optică , fie toate spre marginea cadrului . Acest fenomen se datorează faptului că relația dintre unghiul de intrare în lentilă ( unghiul dintre raza venită de la un punct și axa optică ) și unghiul de ieșire ( dintre axa optică și imaginea punctului respectiv ) nu este liniară . În funcție de sensul abaterii de la neliniaritate , imaginea unui dreptunghi va deveni fie în formă de " butoiaș " fie de " perniță ".

Curbura Câmpului:

Curbura C â mpului Imaginea unui obiect plan a şe zat perpendicular pe axa optică este în mod ideal tot plană . În realitate , lentilele simple dau o imagine curbată , astfel înc â t surprinderea acestei imagini pe un sensor plan - film fotografic ( pelicula cinematografica , sensor CCD, etc.) suferă de o neclaritate din ce în ce mai pronunțată spre marginea cadrului .

Astigmatismul:

Astigmatism ul În mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie să fie tot un punct . În practică , lentilele reale ( inclusiv lentila ochiului , cristalinul ) nu au o formă perfectă , și deci imaginea unui punct este o pată luminoasă cu at â t mai mare cu c â t efectul e mai puternic . Astigmatismul ochiului se poate corecta folosind lentile cilindrice .

Legea Lentilelor:

Legea Lentilelor X1= distan ţ a de la obiect la lentil ă X2= distan ţ a de la imagine la lentil ă n= ind . de refrac ţ ie lentilei r1= raza de curbur ă a primei fe ţ e a lentilei r2= raza de curbur ă a celei de-a doua fe ţ e nM = ind . de refrac ţ ie a mediului nL = ind . de refrac ţ ie a lentilei

Elementele:

Elementele centrul optic al lentilei (O) axul optic principal (AA’) focare principale (F si F’) axul optic secundar (AA’1) planul focar perpendicular pe axul optic principal focar secundar

Imaginea in Lentile:

Imaginea in Lentile

Lentilele de Contact:

Lentilele de Contact Lentilele de contact sunt considerate dispozitive medicale ş i pot fi purtate pentru o viziune mai bun ă sau pentru terapie .

Reprezentaţie:

Reprezenta ţ ie

authorStream Live Help