Agelo Roncalli Papa Ioan al XXIII

Views:
 
Category: Education
     
 

Presentation Description

Papa Ioan al XXIII-lea – „Papa Buono” Clipe de viaţă - Eseu Documentar Mesaroş - Anghel Vasile / 2010 Angelo Giuseppe Roncalli, s-a născut în localitatea Sotto il Monte (Bergamo - Italia) la 25 decembrie 1881. A fost ales Papă (cu numele Ioan al XXIII-lea) la 28 octombrie 1958 şi a condus destinele Curiei Romane până la decesul său – 3 iunie 1963.

Comments

Presentation Transcript

Slide 1: 

Papa Ioan al XXIII-lea – „Papa Buono” In memoriam Mesaroş - Anghel Vasile - Eseu / 2010 Link You Tube: http://www.youtube.com/watch?v=hwIzbBynbP8 Prezentare Multimedia (Text&Audio&Video)

Cum se poate consulta: : 

Cum se poate consulta:  Prezentarea conţine Link-uri Video, existente pe Internet Ele sunt menţionate şi pot fi accesate din Bibliografia Video de la sfârşitul Documentării Pentru a vizualiza Video: Click pe titlul selectat

Slide 3: 

Angelo Giuseppe Roncalli, s-a născut în localitatea Sotto il Monte (Bergamo - Italia) la 25 decembrie 1881. A fost ales Papă (cu numele Ioan al XXIII-lea) la 28 octombrie 1958 şi a condus destinele Curiei Romane până la decesul său – 3 iunie 1963. Câteva coordonate existenţiale:  Este numit episcop titular de Areopolis şi vizitator apostolic în Bulgaria (1925-1934).  Nunţiu apostolic în Turcia şi Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 – 1944).  Nunţiu apostolic în Franţa, la Paris (1944 – 1951).  Observator al Sfântului Scaun pe lângă UNESCO (1951-1952).  Cardinal-patriarh al Veneţiei (1953 – 1958).  Papă, cu numele Papa Ioan XXIII (1958 – 1963).  Are un rol de mediere activ în dezamorsarea „crizei rachetelor din Cuba” (octombrie-noiembrie 1962).  Convoacă şi organizează preliminariile Conciliului Vatican al II-lea (1962 – 1965) şi participă, până la deces, la lucrări.  Enciclicile sale: „Mater et Magistra”, a fost publicată în 15.05.1961. „Pacem in terris”, a fost publicată în 11.04.1963.  A fost beatificat (declarat „fericit”) de Curia Romano-Catolică (2000).  Este propus (de Fundaţia Wallenberg şi Comitetul Roncalli – în 2009) a i se acorda titlul de ’Drept între Naţiuni’, de către Yad Vashem (autoritatea naţională israeliană de studiu a Holocaustului – ucidera în masă a populaţiei Evreieşti între 1933 - 1945).

Slide 4: 

Cine este acest OM, cu un destin asemănător cu al sutelor de mii de OAMENI, rămaşi anonimi, care în perioada istoriei secolului XX au luptat împotriva INTOLERANŢEI, ORGOLIULUI şi a URII? Cu umilele mele resurse voi încerca o documentare privind momente semnificative din activitatea acestui pontif supranumit de mulţi ‘Papa cel Bun’ şi de ruşi ‘Papa Ţăran’.  Părinţii numeroasei sale familii: treisprezece fraţi şi surori, erau lucrători agricoli - viticultori. Angello va remarca, la maturitate, condiţia socială din care provenea cu metafora: ”Sunt numai trei căi în care un bărbat se poate ruina: femeile, jocurile de noroc şi... a fi fermier. Tatăl meu a ales-o pe cea mai plictisitoare din cele trei”. Şcoala primară o urmează în Bergamo. Este instruit în primele taine ale credinţei creştine şi, la doisprezece ani (1903) devine discipol al Seminarului Catolic din Bergamo. Apoi, Primeşte o bursă a Fundaţiei Cerasoli, care îi permite să continue studiile la „Apollinaris” în Roma. (Comentariu: „Pontificia Universitaria Lateranense” , numită de Papa Ioan Paul al II lea ca fiind „Universitatea Papei”, a fost înfiinţată de Papa Clement XIV în 1773. Cuprindea secţiile de Ştiinţe Teologice şi Filosofice a Colegiului Roman. În 1824 primeşte ca sediu palatul Apollinaris. În 1853 se înfiinţează secţiile de Drept Canonic şi Drept Civil. Ioan Paul al II-lea în 1981 a adăugat Institutul Pontifical pentru Studii pe problemele Căsătoriei şi Familiei care are dreptul de a conferi grade academice). Cu o dorinţă de cunoaştere ieşită din comun Angelo Roncalli este deschis curentelor moderne de iniţiere spirituală, studiind lucrările filosofului German Rudolf Steiner privind treptele Iniţierii spirituale (vezi Anexa: Ioan XXIII şi Mişcarea Masonică).

Slide 5: 

Încheie studiile cu un doctorat în Drept Canonic şi este hirotonit în 1904. Episcopul din Bergamo, Giacomo Radini-Tedeschi însărcinat cu problemele sociale, apreciază calităţile de preot şi spiritul său organizatoric. Îl numeşte secretar al său. Timp de nouă ani Roncalli va efectua o muncă asiduă pentru ajutorarea celor săraci din regiune şi mediază conflicte între patroni şi salariaţi, pentru obţinerea unor condiţii decente de Lucru şi de viaţă. Contactul cu problemele clasei muncitoare, dar şi originea sa de fermier sărac îi va da o competenţă deosebită în înţelegera ulterioară a situaţiei celor mulţi şi năpăstuiţi, indiferent din ce neamuri sunt ei, în vremurile negre ce vor urma. În plan ecleziastic îşi continuă studiile în Drept Canonic şi ţine cursuri de Patrologie, Apologetică şi Istoria Bisericii (pe care o studiase cu maestrul Umberto Benigni la Roma) la Seminarul din Bergamo. În timpul primului Război Mondial este capelan pe front (1914 -1918). Este chemat de Papa Benedict al XV – lea la Roma unde intră în rândul Congregaţiei "Propaganda de Fide”. Până în 1925 este profesor la Universitatea Laterană din Roma. Viziunea sa integratoare privind unitatea Creştinismului o regăsim încă din această perioadă. În 1926, într-o scrisoare adresată Clerului Ortodox din Ucraina: ‘Catolicii şi ortodocşii nu sunt duşmani, ci fraţi. Avem aceeaşi credinţă; ne împărtăşesc aceleaşi sacramente, şi mai ales Euharistia. Suntem împărţiţi de unele dezacorduri privind constituirea divină a Bisericii lui Isus Hristos. Cei care au fost cauza acestor dezacorduri sunt morţi de secole. Să renunţăm la disputele vechi şi, fiecare în comunitatea sa, să lucrăm pentru a face bine fraţilor noştri, oferindu un bun exemplu. Mai târziu, deşi călătorind pe căi diferite, vom realiza

Slide 6: 

unirea dintre bisericile, pentru a forma împreună adevărata şi unica Biserică a Domnului nostru Isus Hristos.’  Numit vizitator apostolic în Bulgaria, în 1934, el se implică atât în conservarea drepturilor minorităţii catolice cât şi în dezvoltarea unor legături bune cu reprezentanţii Bisericii ortodoxe (majoritare) prin gesturi concrete, cum ar fi sprijinul în alimente şi îmbrăcăminte pentru populaţia locală după un cutremur de pământ. Creştinii ortodocşi Bulgari au răspuns cu simpatie deschiderii şi afecţiunii trimisului papal.  Este numit, în 1935 Nunţiu apostolic în Turcia şi Grecia, cu sediul la Istambul. Aici, în spiritul carităţii creştine va sprijinii pe Armenii şi Grecii aflaţi în dificultate sub regimul Turc şi cu populaţia Musulmană. Îi îndemna să uite ancestrala ură religioasă şi recentele dezastre (măcelul Armenilor din Imperiul Otoman – 1915) pentru a construi, prin efort interconfesional şi eliminarea bigotismului, Turcia modernă instaurată de Mustafa Kemal Ataturk – 1923. Ca un detaliu semnificativ a învăţat limba Turcă pentru a rosti mesa de Crăciun în această limbă, continuând în Greacă, Italiană, Franceză, Armeană. Contactul cu clericii de rit ortodox şi cu tradiţia ortodoxismului grec l-a motivat ulterior în demersurile de reunificare a celor două Biserici surori la Conciliului Vatican al II-lea (1962 – 1965). Marele său aport de solidaritate umană va fi sprijinul şi suportul acordat poporului Evreu, aflat în vizorul politicii pe termen lung de exterminare al regimului nazist, după 1933. Fenomen care s-a extins ca un pârjol din Germania în toată Europa, o dată cu expansiunea armatelor şi agenturii de spionaj Germane, până în Republica Turcă. Angello Roncalli va sesiza din timp ‘semnele fiarei’ dintr-un loc aparent îndepărtat de ‘bârlogul hitlerist’; în perioada când înşişi Evreii nu sesizau imensitatea şi forţa organizatorică a mecanismului de ucidere în masă ce se constituia.

Slide 7: 

Astfel: un iniţiat creştin a prevăzut din semne aparent insignifiante din anii ’35 – ’40, neluate în seamă de marile Cancelarii Politice ale vremii; şi a acţionat preventiv în consecinţă. Este recunoscut faptul că a fost primul care a atenţionat în documente oficiale existenţa lagărelor de exterminare nazistă, începând cu ianuarie 1941. A ajutat populaţia evreiască printr-o multitudine de forme: > 21 de documente oficiale adresate autorităţilor competente ale Sfântului Scaun, în perioada ianuarie 1941 – martie 1945 privind diverse aspecte şi situaţii ale grupurilor de evrei, pentru care solicita sprijinul Curiei Romane. > Punerea la dispoziţia Agenţiei Evreieşti pentru Emigrare de la Istambul (condusă de Haim Barlas), a reţelei logistice a ordinului ‘Ficelor Sionului’. > Folosirea relaţiilor cu autorităţile guvernului Turc (în special cu ministru de externe Memencioglu) şi conlucrarea în demersul de aducere în Turcia a ‘evreilor de cetăţenie Turcă’ (cetăţenie acordată pentru a îi salva de la exterminare) din Franţa rămasă sub conducerea guvernului de la Vichy. > Apelul la ambasadorul German din Turcia (Frantz von Pappen) pentru a permite trenurilor de ‘supuşi evrei turci’ să tranziteze ţările ocupate de Reich, spre Istambul. > Alertarea autorităţilor turce şi demersuri pe lângă ambasadorul German pentru anularea transportului pe mare a copiilor Evrei spre Germania. De menţionat că, în 1945, la Procesul criminalilor de război de la Nuremberg, Angelo Roncalli va contribui la exonerarea lui Franz von Pappen de la crime de război. > Demersuri pentru salvarea evreilor din Grecia > Demersul pe lângă Ţarul Boris al Bulgariei pentru protecţia evreilor Bulgari. > Demersuri pentru salvarea evreilor din Slovacia şi Croaţia.

Slide 8: 

> Demersuri pentru salvarea evreilor din Ungaria, inclusiv via România. > Eliberarea ‘Certificatelor de Emigrare’ şi demersul ca acestea să ajungă la Nunţiul papal din Budapesta (arhiepiscopul Angelo Rotta) şi la Nunţiul papal din Bucureşti (Cardinal Casullo) pentru salvarea de vieţi ale evreilor deportaţi în Transnistria şi direcţionarea lor pe cale maritimă către Istambul. > Eliberarea ‘Certificatelor de Botez’ pentru a salva copii evrei de trimiterea în lagăre de exterminare. Unui astfel de copil i-a zis: ‘Devenind Catolic nu eşti mai puţin Evreu’. > Sprijinul logistic acordat unităţilor paramilitare Evreieşti (Palmah, Haganah, Iirgun) pentru transferul emigranţilor Evrei din Turcia în Palestina; cu toată opoziţia militară, terestră şi navală a autorităţilor Britanice din Palestina (a se vedea video Organizaţii Evreieşti de Auto Apărare în Yisuv - Clipe de Sionism (IV) din Bibliografia Video de la sfârşitul Documentarului). > Atenţionarea diplomaţilor Americani de la Ankara privind diversele informaţii privind Holocaustul European, încă din fază incipientă şi conlucrarea cu aceştia pentru coordonarea acţiunilor de salvare (prin relaţia personală cu ambasadorul SUA - Ira Hirshman). Este de menţionat că iniţiatul prelat catolic nu a fost singur. El a ştiut să se încadreze în imensul lanţ uman; să mobilizeze şi să organizeze resursele multiple şi disparate într-o orchestră a BINELUI împotriva RĂULUI. Se evalueaza că astfel au fost salvaţi 19.000 ‘evrei turci’ şi circa 100.000 evrei din Europa sub ocupaţie Germană. În 1944 este numit Nunţiu Apostolic la Paris, în proaspăt eliberata Franţă a lui Charles de Gaulle. Era un post dificil; predecesorul lui Roncalli colaborase cu

Slide 9: 

ocupanţii germani. Datorită legăturilor ce le avea în capitala Franţei cu personalităţi culturale şi politice, Angelo Roncalli reuşeşte în scurt timp să elimine anatema de "colaboraţionişti” pusă preoţilor catolici francezi şi să restabilescă bunele relaţii între Statul Francez şi Statul Vatican. Mi-au rămas în minte cuvintele sale în discursul său, în 1946, când se împlineau 100 de ani de la apariţia Sfintei Fecioare în faţa a doi copii din localitatea la Salette (Franţa): "Se lucrează mult pentru pace, dar pace nu va fi între oameni cât timp nu se va face pace cu Dumnezeu, şi aceasta nu se poate înfăptui fără rugăciune şi pocăinţă".  Rezultat al acţiunilor sale concertate cu oficialităţile UNESCO (cu sediul la Paris) creează un climat de cooperare între Biserica Romano Catolică şi acest instrument internaţional de promovare a valorilor “Declaraţiei Drepturilor Omului de la San Francisco” (10 decembrie 1948). Datorită lui se crează strânse legături cu ONU, UNESCO şi organizaţiile conexe. Este desemnat în 1951 primul Observator al Sfântului Scaun pe lângă UNESCO. Dincolo de strălucita manevră a politicii papale la care a contribuit decisiv, convingerea sa era că libertatea şi drepturile omului trebuie să aibă alături forţa şi autoritatea papală. Fapt pe care îl regăsim în textul enciclicei sale „Pacem in terris” în ultimile momente ale vieţii sale lumeşti. Rezultatul în timp au fost periodicele întâlniri între suveranii pontifi şi directorii UNESCO, conlucrarea între entităţile educaţionale, juridice, culturale ale organizaţiei cu organismele specializate ale Statului Papal, precum şi participarea autorităţilor de nivel înalt ale organizaţiei la toate ceremoniile importante de la Vatican. De fapt, deschiderea sa spre toate azimuturile existenţei umane contemporane, prin valorificarea aspectelor pozitive, indiferent de poziţionarea lor în curcubeul uman ne catolic.

Slide 10: 

De la protestanţi la creştini ortodocşi şi şi anglicani; de la mozaici la musulmani, de la socialişti (Edouard Herriot) şi comunişti (laureatul Premiului Nobel Giacomo Manzu); la Mişcarea Masonică (Baron Yves Marsaudon) şi atei. A surprins de multe ori pe cei ce conduceau destinele curiei Romane; a generat adversari ‚pe termen lung’. Angelo Roncalli va observa cu umor la amurgul existenţei sale "Sunt papa care a ţinut piciorul apăsat pe acceleraţie”. Firească este întrebarea de ce nu a suferit o admonestare din partea Papei Pius al XII – lea (se ştie că, în 1925 exista un dosar la Oficiul Sfânt în care era „suspectat de modernism”). Fără a avea pretenţia de exegeză (pentru care nici nu am o calificare) motivele ar fi echilibrul între iniţiere spirituală şi adevărata sa credinţă în forţa Creştinismului Catolic, capacitatea de a penetra cu bunătate, înţelegere şi de a organiza mersul spre un benefic punct comun cu aproape orice fel de partener. Era tactul său de a eluda discordanţele reţinând doar ceea ce i-ar putea aduce alături pe oameni, oricât de puţin ar fi, fără a face de fapt nici un compromis faţă de Evanghelia lui Iisus şi a Apostolilor săi.  La 12 ianuarie 1953 devine Cardinal patriarh al Veneţiei. Îşi asumă calitatea de Păstor sufletesc "chemat să-şi îndeplinească misiunea faţă de cei mici cum a fost însărcinat de Domnul”. Am puţine date despre această perioadă despre care care cred că a fost cea mai prolifică în sinteza spirituală a experienţei acumulate. Este menţionat faptul că a participat activ la viaţa eclezială, socială şi culturală a parohiilor din subordine. Este menţionat că a înfiinţat treizeci de noi parohii. Am de asemeni mărturia poziţiei constructive luate la Congresul Partidului Socialist Italian din februarie 1957, ce a avut loc la Veneţia:

Slide 11: 

"Salut semnificaţia exepţională a acestui eveniment, important pentru viitorul ţării noastre. Aş vrea să cred că motivul principal al reuniunii dumneavoastră este de a înţelege condiţiile contemporaneităţii şi dorinţa de a vă devota pentru a face orice este posibil pentru a ridica condiţiile de viaţă şi bunăstarea socială.” Departe de a fi un adept socialist, cardinalul Roncalli avea experienţa familiei sale de muncitor agricol, experienţa revendicărilor muncitorilor din anii 1910 – 1925 pe care le-a mediat în conflictele cu patronii, şi întrevedea utilitatea ca clasa muncitoare Italiană să aibă un partid socialist determinat şi eficient. Lucru care s-a şi întâmplat în anii care au urmat.  În 28 octombrie 1958 51 de cardinali participă la alegerea lui Angelo Giuseppe Roncalli ca papă: Ioan XXIII. Nume ales de el in memoriam lui Ioan Botezătorul şi a Apostolului Ioan. Era omniprezentă ideea că acest înalt prelat catolic, în vârstă de 76 de ani era rezultatul unui compromis, în urma celor douăsprezece tururi de scrutin ce a precedat alegerea sa şi că prezenţa sa nu va aduce nimic nou. Un editor baptist scria, cu ocazia împlinirii a 77 de ani a noului papă: "Numai tăciunii viziunii rămân într-un om de 76 de ani”... Puţini ştiau ce zestre spirituală, de credinţă, de voinţă era acumulată în acest ‚servus servorum Dei’ – servitor al servitorilor lui Dumnezeu. Într-o succesiune neaşteptat de comprimată în timp. La nici trei luni de la instalare; după ce participă la "Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină” (promovată în anii ' 50 de abatele Paul Couturier, numit şi 'apostolul unităţii’ prin rugăciune, în speranţa că Dumnezeu însuşi ştie timpul şi forma în care se va realiza deplina unitate a Bisericii pe pământ), pe data de 25 ianuarie 1959, când se celebra Convertirea Sfântului Paul, în faţa a optesprezece cardinali reuniţi lângă locul în care, prin tradiţie, a fost decapitat Sfântul Paul, Papa Ioan XXIII, succesorul lui Sfântul Petru, spune:

Slide 12: 

“Venerabili confraţi şi iubiţi fii: Tremurând un pic de emoţie, dar cu umilinţă şi în acelaşi timp fermitate a scopului, vă voi spune acum despre două reuniuni. Voi propune chemarea unui Sinod Diecezan şi a unui Conciliu Ecumenic pentru Biserica Universală”. De fapt erau trei teme: Convocarea unui Sinod Diecezan Roman. Adunarea unui Conciliu Ecumenic. Revizuirea şi o nouă codificare a Dreptului Canonic. Se spune că nici un cardinal nu a avut un cuvânt de răspuns la acest anunţ, în acel moment. Propunerea papei se referea la trei ‘cercuri concentrice’ existenţiale şi axiologice:  Unitatea credinţei Creştine cu speranţa reunirii între Catolicism şi Ortodoxie. Sau cum spunea Papa Ioan XXIII ‘Nu voim să căutăm cine are sau nu dreptate: răspunderea este împărţită. Voim doar să spunem: Veniţi să fim împreună, să punem capăt dezbinării”.  Ecumenismul: ca principală cale pentru coexistenţă religioasă şi pace.  Actualizarea ('Agiornamento’) şi Reforma Bisericii de la Roma, începând cu însăşi Curia Romană. Cardinalul secretar Domenico Tardini este numit Preşedinte al Comisiei Pregătitoare. Între timp papa ia în obiectiv rezolvarea problemelor pastorale concrete şi le tratează în Enciclice. 15.12.1958 Măreşte numărul Cardinalilor la 75; în 1959 vor fi 79; în 1962 vor fi 87. Papa Ioan XXIII a folosit de la începutul pontificatului instrumentul Conducerii Colective

Slide 13: 

cu un dublu scop: de a eficientiza acţiunile şi de a crea o emulaţie de echipă în Colegiul Cardinalilor.  29.06.1959 Enciclica ‘Ad Petri Cathedram’– anunţă scopul pe care urma să îl aibă proiectatul Conciliu de la Vatican în promovarea conceptelor creştine ale adevărului, iubirii faţă de aproape pentru a edifica o lume a păcii.  18.07.1959 Elimină din canon referirea la Islam asociată cu Idolatria. Ulterior îl va primi în vizită pe Şahinşahul Iranului, Reza Pahlevi Aryamer.  1.08.1959 Enciclica comemorând pe Ioan Maria Vianney – preot paroh din Ars în care face sinteza statutului preotului păstor şi cheamă tinerii credincioşi pe calea preoţiei.  26.09.1959 Enciclica ‘Grata Recordatio’ în care subliniază forţa Rugăciunii Sfântului Rozariu în practicarea credinţei şi aducerea în faţa lui Dumnezeu a speranţelor creştinilor catolici, de reuşită a Conciliului anunţat.  Enciclica privind Misiunile Catolice în întreaga lume 29.11.1959 în care subliniază rolul preoţilor misionari şi a laicilor angrenaţi în educaţia creştină şi formarea unei erarhii ecleziale din rândul localnicilor  8.05.1960 Consacrarea a 14 episcopi din rândul popoarelor din Africa, Asia, America.  15.05.1960 Enciclica ‘Mater et Magistra’ – Tratează relaţiile între popoare în Noua ordine socială pe care o prefigura. Autorul afirmă, la începutul unei lucrări de circa 19.917 de cuvinte (versiunea engleză): “Biserica Universală a fost fondată de Iisus Cristos astfel ca toţi cei care de-a lungul secolelor vin la ea pentru a fi îmbrăţişaţi cu iubire să găsească deplinătatea unei vieţi superioare şi garanţia mântuirii”.

Slide 14: 

Enciclica este o analiză a aspectelor contemporane din viaţa umanităţii, în toate planurile majore: de la familie la viaţa socială şi ştiinţă. Recomandă căi de reconstruire a relaţiilor sociale bazate pe încredere, dreptate şi iubire.  În iunie 1960 se înfiinţează zece comisii, un secretariat pentru promovarea unităţii creştinilor care să preia, să prelucreze propunerile şi să le sintetizeze în ‘scheme’ ce urmau să fie supuse dezbaterilor. În 2 februarie papa anunţă data desciderii pe 11 octombrie 1962.  Noiembrie 1960 - Primeşte pe Episcopul de Canteburry Geofrey Fisher. De altfel în scurtul interval de patru ani va primii în vizite oficiale reprezentanţi ale principalelor religii necatolice: mozaică, islamică, ortodoxă, protestantă, baptistă, şintoistă. Militează pentru sprijinirea preoţilor catolici prigoniţi în Ungaria, Iugoslavia, China. Pe baza bunelor relaţii cu N.S. Hruşciov va declanşa în 1962 eliberarea treptată a preoţilor greco-catolici Ucrainieni şi Români din lagăre.  11.11.1961 Enciclica unităţii Biserici Catolice şi a primatului magisteriului pe care conducătorul ei o are.  22.02.1962 Emite Constituţia Apostolică – expresie a păstrării tradiţiilor liturgice şi de limbă latină în activitatea pastorală a fraţilor preoţi.  11.10.1962 Deschide Lucrările Conciliului Vatican II. Cuvântul său este un demers al unităţii credinţei în armonia diversităţilor cultelor, "având ca ţel deplinul triumf al vieţii şi ideii creştine şi pentru o adevărată libertate religioasă... Providenţa Divină ne va călăuzi către o nouă ordine a relaţiilor umane”. Era demersul spre un Consens al Comandamentelor Dumnezeului Unic, în diversitatea practicării formelor de cult.

Slide 15: 

 20.10.1962 ‘Criza rachetelor din Cuba’. Serviciile de spionaj americane depistează baze de rachete amplasate de U.R.S.S. în Cuba. Ele puteau lansa încărcături nucleare ce ar fi lovit orice teritoriu din S.U.A, pe o rază de 2000 km. în 10-30 minute. S.U.A realizează blocada navală şi aeriană a Cubei. Sovieticii direcţionează flota strategică spre Cuba. Conflictul nuclear părea de ne oprit. (îmi amintesc, fiind adolescent starea de aşteptare a apocalipsei, a părinţilor mei şi a celor din jur – nimeni nu mai făcea planuri, nici măcar pentru sfârşitul săptămânii). Oamenii şi popoarele erau într-o stare de aşteptare cataleptică – asemenea mielului când ciobanul îi apropie cuţitul de gât. Papa Ioan XXIII, alături de Secretarul-General al ONU, generalul U.Thant porneşte instantaneu o adevărată ‚cruciadă a păcii’ folosind toate instrumentele: de la mass-media la mobilizarea prietenilor săi şi celor ce îl respectau. Sprijină apelul ţărilor nealiniate (40) adresat conducătorilor Americani şi Sovietici. Crează acea atmosferă combativă în care cele două mari puteri înţeleg că nu pot justifica prin acuzarea celuilalt pornirea războiului nuclear. Astfel în 28.10. 1962 N.S.Hruşciov anunţă începutul dezmembrării rampelor de lansare şi repatrierea armelor în U.R.S.S. În noimbrie 1962 J.F.Kennedy ridică blocada navală a Cubei şi ulterior îşi retrage proiectilele nucleare din Turcia. Cei doi conducători se vor întâlni la Viena unde vor pune bazele unor continui tratative de dezarmare şi limitare a înarmărilor nucleare (acestea cu nu prea mare succes, având în vedere că atunci erau 4 puteri nucleare şi acum sunt 9). Tot atunci, primeşte vizita unor personalităţi ca familia fiicei lui N.S.Hruşciov (care îi spune că în Rusia este numit ‚papa ţăran’), a soţiei preşedintelui Kennedy şi a altor musafiri, religioşi şi laici, cum nu au fost nici o dată la Vatican.

Slide 16: 

 11.04.1963 emite Enciclica "Pacem in Terris”. "Pacea pe Pământ, pe care orice om, în orice timp şi-a dorit­o cu intensitate poate într-adevăr fi stabilită numai dacă ordinea legiuită de Dumnezeu pe Pământ va fi observată şi urmată ca obligaţie". - Prima secţiune stabileşte natura şi forma relaţiilor între individ şi societate, a drepturilor omului şi a îndatoririlor sale morale. Enumerând dreptul persoanei umane la viaţă, respect, libertate, educaţie, muncă. - A dou-a secţiune se referă la relaţia între om şi stat insistând asupra necesităţii respectării şi aplicării autorităţii colective de către stat, în exercitarea puterii. - A trei-a secţiune stabileşte cerinţele pentru instaurarea egalităţii între naţiuni şi cerinţele pentru stat de a stabili drepturile şi îndatoririle cetăţenilor săi. - A patra secţiune tratează dezvoltarea relaţiilor între state, în direcţia asistării colective şi reciproce. Enciclica se încheie cu comandamentul adresat Catolicilor de a asista pe ne Creştini şi ne Catolici în rezolvarea diverselor aspecte ale vieţii sociale şi politice. 03.06.1963 moare, nu înainte de a dedica viaţa reuşitei Conciliului şi a înţelegerii între oameni.  Conciliul va continua sub veghea Papei Paul al VI – lea, ales la 21.06.1963.

Slide 17: 

Notele autorului: Câteva consemnări privind personalitatea lui Angelo Giuseppe Roncalli – Papa Ioan XXIII.  "Credinţa în Cristos şi Biserica Sa a fost secretul care l-a făcut pe Papa Ioan al XXIII-lea un promotor al păcii în lumea întreagă.... a fost un preludiu şi o profeţie a experienţei de paternitate pe care Dumnezeu urma să ne-a ofere din belşug prin cuvintele, gesturile şi slujirea eclesială a Bunului Papă... Harul lui Dumnezeu a pregătit un anotimp promiţător pentru Biserică şi pentru societate, şi a găsit în ascultarea faţă de Duhul Sfânt, care a caracterizat întreaga viaţă a Papei Ioan al XXIII-lea, pământul bun pentru a face să încolţească armonia, speranţa, unitatea şi pacea, pentru binele întregii omeniri" a afirmat Papa Benedict al XVI-lea în cadrul celebrării legate de împlinirea a 50 de ani de la alegerea "Bunului Papă". (28 octombrie 2008). Dincolo de aceste cuvinte este CONTINUITATEA REFORMEI pe care cei trei papi care au urmat: Papa Paul al VI-lea, Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Benedict al XVI-lea, au asigurat-o drumului de "aducere la zi”, în Dogmă, Structuri şi Acţiune, a Biserici Romano Catolice, la temele existenţiale şi axiologice ale vremurilor de azi.  “Ioan XXIII a fost un om natural şi supranatural în acelaşi timp. Natura sa şi graţia divină formau un tot unic în care se aflau în uitate o completă carismă şi o vizune a diversităţii din jurul său. ... El trăia în prezenţa lui Dumnezeu cu simplitatea unuia care mergea pe jos în oraşul său natal.” (J. Robert Nelson director of the Institute of Religion at the Texas Medical Center in Houston, SUA, 1982).

Slide 18: 

Închei cu un citat din Testamentul Spiritual al Papei Ioan XXIII.  "M-am născut sărac, dar ca un copil al unor oameni cinstiţi şi modeşti şi sunt fericit să mor sărac, după ce am împărţit săracilor şi sfintei Biserici care m-a hrănit, ceea ce mi-a stat, de altfel, într-o foarte modestă măsură la dispoziţie în calitatea mea de preot şi episcop, în funcţie de cerinţele vieţii mele simple şi modeste. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest har al sărăciei, pe care încă din tinereţea mea l-am lăudat: ca preot al Preasfintei Inimi, o sărăcie adevărată. Ea mi-a dat tăria să nu cer niciodată nimic, nici post, nici bani, nici favoruri, nici pentru mine, nici pentru ai mei sau pentru prieteni” se confesa în faţa Domnului, Angelo Roncalli în adevărată tradiţie a Sfântului Francisc de Assisi, pe care l-a venerat. Am întocmit acesată documentare respectând o recomandare emisă acum 37 de ani de un manager indian: suficient de scurtă ca să trezească interesul, suficient de lungă să acopere esenţialul. Las celor care o vor lectura a decide dacă am reuşit sau nu. Îl dedic preoţilor: paroh Ioan Solomon, dr. Fabian Măriuţ (de la Parohia Romano - Catolică Popeşti Leordeni – Romania) pentru sprijin, înţelegerea şi răbdare. Mesaroş - Anghel Vasile 14.XII.2009 – 18.II.2010

Slide 19: 

Anexa: Ioan XXIII şi Mişcarea Ateismului. Ateismul ca mişcare a fost : - O lipsă a instruirii religioase sistematice, de la cea mai fragedă vârstă – care să dezvolte armonios legătura între Dumnezeu şi sufletul copilului, tânărului, când va devenii matur. - O reacţie la tendinţa manifestată de clerici, după ieşirea creştinismului din ilegalitate (pe vremea lui Constantin cel Mare), de a acumula averi pe seama celor aflaţi în păstorire, fără a redistribui o parte rezonabilă, direct sau indirect, membrilor comunităţii şi celor săraci. - O reacţie la caracterul restrictiv şi punitiv luat de reprezentanţii unui cult faţă de oamenii din comunitate, perceput de cei vizaţi ca o îngrădire a libertăţii de gândire şi a demnităţii personale. Această formă de existenţă spirituală a avut momentele ei de maxim impact în multe comunităţi religioase. Ca exemplu iluminismul Evreilor (‚Hascala’ – sec. XIX), sau iluminismul în ţările catolice (sec. XIV-XX). Angello Roncalli, a înţeles că politica anterioară a bisericii de a emite forme de penalizare asupra ateilor a fost o eroare. El a optat la formula 'drumurilor paralele’ şi a conlucrării spre binele reciproc şi al celor din jur, convins că, în timp, harul credinţei va pogorâ asupra lor şi a urmaşilor acestora. Lucru care se întâmplă.

Slide 20: 

Anexa: Ioan XXIII şi Mişcarea Masonică. Mary Ball Martinez scrie că Angelo Roncalli a fost cunoscut în tinereţe ca discipol al lui Rudolf Steiner  A fost iniţiat în Loja Marelui Orient, în 1935, la Paris în Ordinul Rosacrucian, Loja Masonică a Marelui Orient .  A participat la activitatea Lojii masonice din Istambul în perioada când a fost Nunţiu Papal în Turcia (1935 -1944).  În perioada când a fost Nunţiu Papal la Paris (1947-1952) a primit rangul 33 rosacrucian în ramura masonică a Cavalerilor de Malta (mare maestru Baron Yves Marsaudon). Perioadă în care mai mulţi clerici catolici şi laici (părintele iezuit Joseph Berteloot, preotul Heim, Marsaudon, Albert Lantoine, Herriot, Auriol, etc) participau la Mişcarea Masonică.  În calitate de papă Angello Roncalli opreşte şirul de condamnări şi excomunicări ale clericilor catolici ce aveau apartenenţă la Mişcarea Masonică. Iniţiază un proces de relaxare a relaţiei între Biserica Romano Catolică şi Mişcarea Masonică, prin clarificarea metodică a principiilor de coexistenţă. Această activitate se încadra în viziunea iniţiatului Angello Roncalli privind o apropiere raţională, tolerantă (şi în cele din urmă de bun simţ uman) între diverse ideologii. Acest mesaj se regăseşte în Enciclicile sale Mater et Magistra, şi Pacem in Terris (Părintele Esposito remarca metaforic că, în perioada de pregătire a Conciliului de la Vatican (1962-1965), Angello Roncalli a mobilizat comunitatea eclezială în meticuloasa ‘construire’ a catedralei viitorului).

Slide 21: 

Bibliografie: Texte 1. *** Wikipedia - 'Papa Ioan XXIII’ 2. Papa Ioan XXIII Enciclica "Ad Petri Cathedram” 29.06.1959 3. Papa Ioan XXIII Enciclica "Mater et Magistra” 15.05.1961 4. Papa Ioan XXIII Enciclica "Pacem in Terris” 11.04.1963 5. ‘John XXIII: His Council and Achievement Remembered’ by J. Robert Nelson.- 1982. Copyright by the Christian Century Foundation and used by permission. Prepared for Religion Online by Ted & Winnie Brock. 6. *** Wikipedia ‘Biserica Greco-Catolică Ucraineană’ 7. 'Istoria Papilor’ - August Franzer, Remigius Baumer Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti 1996. 8. *** ‘Missing in Action: Raoul Wallenberg’ - Marion Marrache 9. *** Notes and telegrams exchanged between the Vatican's State Secretary and the Nunciatures of the different relevant countries during the Second world War - are published in 11 volumes edited by the Holy See under the title: "Actes et documents du Saint-Siège relatifs a la Seconde Guerre Mondiale": 10. 'Teme de Istorie a Religiilor’ - Emil Dumea Editura SAPIENŢIA Institutul Teologic Romano-Catolic 2002 11. Organizatii-Evreiesti de-Auto Apărare în Palestina-Yishuv-Clipe-de-Sionism-IV Eseu Documentar - Mesaroş Anghel Vasile 12. Inceputul luptei Evreilor Crestini pentru Evanghelia lui Iisus - editia III 2009 Eseu Documentar - Mesaroş Anghel Vasile 13. Breviar de Fapte Istorice - Evrei Creştini şi Musulmani la Ierusalim Text Documentar – Mesaroş Anghel Vasile

Slide 22: 

Bibliografie: Video Link-uri 1. Organizaţii Evreieşti de Auto Apărare în Yisuv - Clipe de Sionism (IV) Mesaroş Anghel Vasile You Tube 2. Angelo Roncalli: the first years of Iohannes XXIII - part 1 - Activitatea lui Angelo Roncalli până la al II –lea Război Mondial - Film Documentar Partea I – Darsham You Tube 3. Angelo Roncalli: the first years of Iohannes XXIII - part 2 - Activitatea lui Angelo Roncalli de la al II –lea Război Mondial până la sfârşitul Pontificatului - Film Documentar Partea a II a – Darsham You Tube 4. Pope Iohannes XXIII: pontificate and council - Dialogul Cu Lumea; Conciliului II Vatican (1962-1965) - Film Documentar Partea a II a Darsham You Tube 5. Iohannes XXIII: the good Pope – papa Ioan XXIII – papa care a început ‘Agiornamento da la Chiesa’ – şi Drumurile Papei printre cei umili şi ‘pireduţi’ - Film Documentar Partea a II a – Darsham You Tube 6. ‘Il Papa Buono’ Film Partea I Darsham You Tube  Studenţia la Seminarul Catolic din Bergamo; Secretar al lui Giacomo Radini-Tedeschi, însărcinat cu problemele sociale. Timp de nouă ani Roncalli va efectua o muncă asiduă pentru ajutorarea celor săraci din regiune şi mediază conflicte între patroni şi salariaţi, pentru obţinerea unor condiţii decente de Lucru şi de viaţă. Perioada Nunciaturii în Turcia şi Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 – 1944) cu reşedinţa la Istambul.

Slide 23: 

Bibliografie: Video Link-uri (II) 7. ‘Il Papa Buono’ Film Partea a II - a Darsham You Tube Demersurile adresate Ambasadorului German Frantz von Pappen pentru salvarea unui lot de copii  Evrei ce urmau să fie trimişi cu vaporul în lagăre de exterminare din Europa.  Alegerea sa ca Papă – Papa Ioan XXIII (28 octombrie 1958) 8. ‘Il Papa Buono’ Film Partea a III - a Darsham You Tube Vizita la deţinuţii închisorii din Roma  Anunţarea Conciliului II Vatican  Vizita la un spital de copii de Crăciun 1962 9. ‘Il Papa Buono’ Film Partea a IV – a Darsham You Tube Pregătirea şi deschiderea lucrărilor Conciliului Vatican II (11.10.1962) Criza Rachetelor din Cuba (octombrie, noiembrie 1962) 10. ‘Il Papa Buono’ Film Partea a V – a Darsham You Tube  Publicarea Enciclicei “Pacem in Terris” 11.04.1963 Ultimele momente din viaţa sa. 11. Inceputul luptei Evreilor Crestini pentru Evanghelia lui Iisus - editia III 2009 Eseu Documentar - Mesaroş Anghel Vasile You Tube 12. Hebrew Christians fight Beginings for the Gospel of Jesus - Jehosuah 2009 Essay Documentary – Mesaroş Anghel Vasile You Tube 13. Breviar de Fapte Istorice - Evrei Creştini şi Musulmani la Ierusalim Text Documentar – Mesaroş Anghel Vasile You Tube 14. Hebrews, Christians, Muslims in Jerusalem Compendium of Historical Facts Documentary Text - Mesaroş Anghel Vasile You Tube

Slide 24: 

Mesaroş – Anghel Vasile For find other works / same author:  go to Google Type : mesaros anghel Select ‘Droket ( Opis)......... Or ‘click’ on Adress: Mesaroş-Anghel Vasile Contact : E-mail: vmesarosanghel@yahoo.com Mobil: 0731507381, 0720347745 To my Mother: Thaci Raisa Ghershovici http://www.scribd.com/doc/26303715/vmesarosanghel-Logo-2010 Dumnezeu este UNUL, oamenii l-au făcut mai mulţi: unul Mozaic, unul Creştin, unul Musulman