Curs 1 MMP SNSPA

Strategii şi tehnici de atragere a finanţării europene : 

Strategii şi tehnici de atragere a finanţării europene Curs 1 Sergiu STAN

Scurtă prezentare a principalelor programe de pre - aderare : 

Scurtă prezentare a principalelor programe de pre - aderare I. Programul PHARE II. Programul ISPA III. Programul SAPARD

I. PROGRAMUL PHARE : 

I. PROGRAMUL PHARE Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy ) a fost creat în 1989 pentru Polonia şi Ungaria, care au fost primele ţări din această parte a Europei care au abolit comunismul şi economia centralizată. În anul 1996 erau 13 state, printre care şi România, care primeau finanţarea PHARE. PHARE se axează pe trei activităţi de bază: 1. dezvoltarea instituţională, 2. sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare prin investiţii şi 3. realizarea coeziunii economice şi sociale prin investiţii.

1. Schema de Creditare a IMM-urilor – 1997 : 

1. Schema de Creditare a IMM-urilor – 1997 Schema de creditare a IMM-urilor (RO 9711) a fost prima linie de credit, finanţată prin intermediul programului PHARE pentru România. Obiectiv: stimularea băncilor comerciale pentru a acorda IMM-urilor sprijin. În final, numai 86 milioane euro au fost furnizate autorităţilor româneşti (sursa : Comisia Europeană). S-a avut în vedere crearea unui mecanism durabil de creditare a IMM-urilor, demonstrând băncilor că împrumuturile acordate acestora pot fi profitabile   În perioada iunie 2000 – august 2002, programul a fost blocat din diverse motive administrative şi procedurale pentru investiţii în bunuri de producţie. Schema a fost finanţată din fonduri PHARE, la care s-a adăugat contribuţia a trei bănci comerciale: Banca Românească, Banca Ion Ţiriac, şi CEC Băncile au co-finanţat programul cu 40%

2. Fondul MARR – Schema de finanţare a IMM-urilor (credite şi finanţare nerambursabilă) : 

2. Fondul MARR – Schema de finanţare a IMM-urilor (credite şi finanţare nerambursabilă) Fondul de Reconstrucţie a Regiunilor Miniere (Fondul MARR) a fost iniţiat în cadrul programului PHARE 1998 pentru a sprijini refacerea a două zone miniere puternic afectate de restructurarea industrială: judeţele Hunedoara şi Gorj. “Schema de finanţare a IMM-urilor” - buget de 4 milioane euro Banca Comercială Română selectată prin licitaţie deschisă a implementat acest program.

3. Programul RICOP : 

3. Programul RICOP Programul RICOP – Componenta „Schema de finanţare a IMM-urilor” Programul de Restructurare a Întreprinderilor şi Reconversie Profesională (RICOP) - creat pentru a ajuta Guvernul României în demersul său de reducere a impactului social al programului de reformă economică, care includea restructurarea, privatizarea şi închiderea întreprinderilor de stat care înregistrează pierderi. Buget program: 100 milioane Euro Obiectiv: transferarea şi ocuparea forţei de muncă de la marile întreprinderi de stat, care înregistrau pierderi, către alte sectoare de activitate, în principal cel al întreprinderilor mici şi mijlocii Componentă aparte program- Schema de finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea sectorului IMM (30 milioane euro)

Slide 7: 

Obiectiv componentă program: sprijin pentru crearea şi dezvoltarea sectorului IMM-urilor şi micro-întreprinderilor din cinci zone, cele mai afectate de restructurare industrială şi anume: 1. Braşov, Covasna 2. Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Hunedoara 3. Argeş, Dâmboviţa, Teleorman 4. Galaţi, Brăila, Buzău 5. Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi

I. Programul PHARE 2000-2006 pentru Coeziune Economică şi Socială : 

I. Programul PHARE 2000-2006 pentru Coeziune Economică şi Socială Domenii (2004 –2006): 1. Sprijin pentru IMM-urile recent înfiinţate prin facilitarea accesului la soluţiile şi la capacităţile care ţin de comunicaţii şi tehnologia informaţiei (CTI); 2. Îmbunătăţirea serviciilor de sprijinire a afacerilor; 3. Îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri, micro-întreprinderi şi întreprinderi recent înfiinţate. Domenii (2002 – 2003) 1. dezvoltării capacităţii acestora de a se adapta reglementărilor Uniunii privind piaţa unică; 2.îndeplinirii cerinţelor legate de certificarea calităţii conform standardelor internaţionale; 3. dezvoltării capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare – dezvoltare, de a prelua şi aplica inovaţii şi de a realiza transfer tehnologic; 4. dezvoltării de pachete performante de instruire în conformitate cu cerinţele Uniunii; 5.cunoaşterii surselor de finanţare existente.

II. Programul ISPA : 

II. Programul ISPA ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) a finanţat în perioada 2000-2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi protecţiei mediului. În domeniul protecţiei mediului, ISPA s-a concentrat pe „investiţii masive” legate de directivele de mediu a căror implementare solicitau costuri foarte importante. Domenii: rezerva de apă potabilă, tratarea apelor reziduale,administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase şi respectiv poluarea aerului. În domeniul transporturilor, ISPA a acordat prioritate investiţiilor legate de integrarea sistemului românesc în cel al Uniunii Europene şi în reţelele trans-europene. Finanţări : dezvoltarea căilor ferate, a şoselelor şi a căilor de navigaţie.

Obiectivele programului ISPA : 

Obiectivele programului ISPA Obiectivele propuse pentru programul ISPA sunt următoarele: Să sprijine ţările beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele aleUniunii Europene. Să extindă şi să conecteze reţelele de transport proprii cu cele trans-europene Să familiarizeze ţările beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate de Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

Finanţări ISPA pentru România : 

Finanţări ISPA pentru România În perioada 2000-2006 bugetul alocat de Comisia Europeană pentru transporturi prin Facilitatea ISPA a fost de 1.040 miliarde de euro. De la an la an valoarea solicitată pentru proiectele de transport a crescut! În anul 2000 în Strategia ISPA erau propuse 5 proiecte în valoare de 417,58 milioane de euro. In anul 2004 sectorul transporturi avea propuse şi aprobate 13 proiecte în valoare totală de 779 milioane de euro. Se estimează absorbţia întegrală pentru suma pusă la dispoziţia României pentru sectorul transporturi de către Comisia Europeană prin această facilitate!

Slide 12: 

Valoarea absorbţiei fondurilor ISPA de către România în raport cu celelalte 10 ţări europene incluse în program: perioada 2000 - 2006 Sursa: ”Cum se lucrează cu PHARE, ISPA şi SAPARD”,Delegaţia CE, 2006

III. Programul SAPARD : 

III. Programul SAPARD SAPARD (Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development – Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) al treilea instrument financiar care a fost destinat României, în calitatea sa de stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană. SAPARD urmăreşte: ameliorarea vieţii comunităţilor rurale: producţia şi prelucrarea produselor agricole să devină competitive crearea de locuri de muncă în agricultură asigurarea de venituri agricultorilor şi încurajarea unei dezvoltări durabile rurale.

AXE şi Măsuri finanţate prin programul SAPARD : 

AXE şi Măsuri finanţate prin programul SAPARD Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate: 1.1 Îmbunătăţirea procesului de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi piscicole; 1.2 Îmbunătăţirea structurilor care se ocupă de controlul calităţii, controlul veterinar şi sănătatea plantelor, de securitatea produselor alimentare şi protecţia consumatorului; Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură: 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; 2.2 Managementul resurselor de apă; Axa 3: Dezvoltarea economică a zonelor rurale: 3.1 Investiţii în exploataţii agricole; 3.2 Înfiinţarea de grupuri ale producătorilor agricoli; 3.3 Metode de producţie care au în vedere protejarea mediului înconjurător şi conservarea mediului; 3.4 Diversificarea activităţilor economice; 3.5 Măsuri forestiere. Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane: 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale; 4.2 Asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea programului, precum şi la campanii de publicitate şi informare.

Criteriile generale de eligibilitate pentru beneficiarii privaţi program SAPARD : 

Criteriile generale de eligibilitate pentru beneficiarii privaţi program SAPARD 1. proiectele trebuiau să fie plasate în zonele rurale şi numai în cazul în care se refereau la extinderea sau modernizarea unor capacităţi deja existente puteau fi plasate în zone urbane; 2. proiectele trebuiau să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei în zonele în care sunt localizate; 3. trebuia demonstrată fiabilitatea economică şi financiară a proiectului prin intermediul unui studiu de fezabilitate şi a unui plan de afaceri. Acesta din urmă era cerut numai în situaţia în care bugetul total eligibil pentru proiectul respectiv depăşea 50.000 euro; 4. solicitantul sau angajaţii acestuia, responsabili cu proiectul, trebuiau să-şi dovedească cu documente experienţa profesională relevantă pentru respectivul proiect; 5. proiectele trebuiau să corespundă atât standardelor UE cât şi celor româneşti, privind protecţia mediului înconjurător; 6. beneficiarii nu trebuiau să fi înregistrat pierderi financiare sau să aibă datorii către bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale.

Comparaţie între Programele PHARE, ISPA si SAPARD : 

Comparaţie între Programele PHARE, ISPA si SAPARD

Slide 17: 

Seminar 1

1. Noţiuni generale de Managementul Proiectelor : 

1. Noţiuni generale de Managementul Proiectelor 1.1 Definirea conceptului de proiect. Noţiuni generale 1.1.1 Conceptul de proiect Proiectul se defineşte ca un proces ne repetitiv care realizează o cantitate nouă, unicat, bine definită, în cadrul unor organizaţii specializate

Conceptul de bază al Managementului Proiectelor : 

Conceptul de bază al Managementului Proiectelor Managementul proiectelor înseamnă planificarea, direcţionarea şi controlul resurselor astfel încât obiectivele generale să fie atinse, în condiţiile resurselor date. De cele mai multe ori, resursele au caracter restrictiv (sunt limitate!)

Comparaţie între proiect şi program : 

Comparaţie între proiect şi program Din punct de vedere terminologic, este important sa se faca distinctie intre notiunile de proiect si program, de cele mai multe ori acestea folosindu-se cu intelesuri echivalente. In managementul proiectelor un program include mai multe proiecte; un proiect se poate descompune mai departe in subproiecte, grupuri de activitati si activitati[1] (figura 2.1). [1] ) Pentru diferite subdiviziuni ale proiectelor, in literature de specialitate anglo-saxona [1] se intâlnesc denumiri consacrate acestor notiuni, dintre care se mentioneaza: task (sarcina), sub-task, work-package (grup de activitati omogene care pot fi conduse si executate in mod distinct).

Slide 22: 

Comparaţie program versus proiect

Slide 23: 

Timpul Etapele derulării unui proiect