05-02. Fer. Ieremia Valahul

Views:
 
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

Sfinţii,prieteniinoştri : 

Sfinţii,prieteniinoştri “Aceasta este voinţa lui Dumnezeu: sfinţirea voastră” (1Tesaloniceni 4,3)

Fer. Ieremia Valahul : 

Fer. Ieremia Valahul A trăit între anii 1556 şi 1625 Sărbătorit la 8 mai (calendarul latin) De origine română (din Moldova)

Slide 3: 

s-a născut în 1556 în satul Sasca, România încă de mic şi-a dorit să devină călugăr la 19 ani a plecat de acasă a ajuns la Napoli la 8 mai 1578 a intrat în mănăstirea Sf. Efrem

Slide 4: 

40 de ani a slujit la infirmerie darul de a face minuni se îngrijea de săraci căutat pentru sfaturi iubea mult rugăciunea

Slide 5: 

la 69 de ani s-a îmbolnăvit a murit la 5 martie 1625 beatificat la 30 octombrie 1983 de Papa Ioan Paul II în mai 2008, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse înapoi în România

Slide 6: 

Fericite Ieremia Valahul roagă-te pentru noi! Fericite Ieremia, din fragedă copilărie ai învăţat să o cinsteşti pe Mama lui Isus şi să o chemi în ajutor în clipele grele. Mijloceşte-ne şi nouă harul de a fi copii devotaţi ai Preacuratei; ajută-ne, în special în luna mai, închinată ei, să o cinstim în rugăciune şi să o bucurăm prin fapte bune.

Fer. Ieremia Valahul : 

Fer. Ieremia Valahul Material pregătit în parohia greco-catolică Mănăştur 1 Vest, cu hramul Coborârea Spiritului Sfânt, din Cluj-Napoca

Textul de citit : 

Textul de citit Biografie Fericitul Ieremia s-a născut la 29 iunie 1556, în satul Sasca, din centrul Moldovei. A fost primul dintre cei şapte copii ai familiei sale, şi la botez a primit numele de Ioan. Părinţii le-au dat copiilor o bună creştere în credinţă, în rugăciune, în milostenie şi în dragoste de Dumnezeu şi de oameni. Încă de mic s-a fixat în sufletul său dorinţa de a deveni călugăr. La vârsta de 19 ani, Ioan a părăsit casa părintească "pentru a-şi afla mântuirea". A trecut în drumul lui şi prin Braşov, apoi prin Alba Iulia, unde a intrat în slujba unui medic italian care îngrijise un principe transilvan şi tocmai se întorcea în Italia. Din aproape în aproape, providenţa divină l-a condus la Napoli unde, la 8 mai 1578, a intrat în mânăstirea Sfântul Efrem cel Nou, a capucinilor, primind numele de Ieremia Valahul, adică Românul. Neştiind carte, dar fiind foarte milostiv şi iubitor, a slujit timp de 40 de ani la infirmerie, îngrijindu-i cu blândeţe şi dăruire pe călugării bolnavi, care cereau în mod special să fie îngrijiţi de el. Dumnezeu l-a învrednicit şi cu darul facerii de minuni, cu care vindeca mulţi bolnavi. Îi întrecea pe toţi ceilalţi din mănăstire cu tăria credinţei, cu smerenia, cu rugăciunea. Apoi era foarte milostiv. Când pleca din mănăstire, lua cu el tot ce găsea de mâncare şi ducea la cei lipsiţi, care îi ieşeau în cale. De asemenea, credincioşii din partea locului îl căutau cu credinţă şi doreau să asculte sfatul lui. Ieremia iubea mult şi rugăciunea. Mai ales noaptea, când toţi dormeau, se ruga singur în locuri retrase, până suna clopotul de la biserică. Iar de la slujbele religioase se străduia să nu lipsească, oricât ar fi fost de ocupat şi obosit. În primăvara anului 1625, pe când avea 69 de ani, Ieremia a fost chemat de un bolnav într-o localitate îndepărtată. Pe drum, fiind frig, s-a îmbolnăvit la plămâni. Simţindu-şi sfârşitul aproape, şi-a cerut iertare de la toţi, a primit Împărtăşania şi, dându-şi sufletul cu pace, în ziua de 5 martie, a rostit ultimele cuvinte: "Mor bucuros, în ascultare şi dragoste!" La 18 decembrie 1959, Papa Ioan al XXIII-lea a declarat eroicitatea virtuţilor lui Ieremia, iar la 30 octombrie 1983, Papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat Fericit. În luna mai a anului 2008, în cadrul unul amplu pelerinaj, rămăşiţele lui pământeşti s-au întors în România, fiind acum aşezate într-o criptă, spre venerarea credincioşilor, în Sanctuarul Fericitul Ieremia din Oneşti. Rugăciune Fericite Ieremia, din fragedă copilărie ai învăţat să o cinsteşti pe Mama lui Isus şi să o chemi în ajutor în clipele grele. Evlavia faţă de ea ţi-a fost o dulce mângâiere în drumul tău spre cele veşnice, căci Preasfânta Fecioară ţi-a fost mereu alături. Mijloceşte-ne şi nouă harul de a fi copii devotaţi ai Preacuratei; ajută-ne, în special în luna mai, închinată ei, să o cinstim în rugăciune şi să o bucurăm prin fapte bune. Fericite Ieremia, roagă-te pentru noi!