Sf. Zita :
Sf. Zita A trăit între anii 1218 şi 1272
Sărbătorit la 27 aprilie (calendarul latin)
Patroana slujitorilor
Slide 3:
s-a născut în 1218 în Italia la 12 ani a fost angajată
la familia Fatinelli din Lucca considera că împlineşte
voinţa lui Dumnezeu
îndeplinindu-şi datoriile fetele de la sat
se angajau ca servitoare
Slide 4:
a cerut o favoare: participarea la Liturghie primeşte conducerea
întregii gospodării îi ajuta
mult
pe săraci acuzată
că risipeşte
Slide 5:
a murit la 27 aprilie 1272 Catedrala din Lucca peste 100 de miracole
recunoscute de Biserică declarată patroană
a persoanelor de
serviciu
Slide 6:
Sfânta Zita roagă-te pentru noi! Ea spunea:
"un slujitor nu este sfânt
dacă nu este ocupat;
oamenii leneşi nu pot
decât eventual
să simuleze sfinţenia". Să îi cerem Sfintei Zita să ne ajute să nu fugim de slujire, amintindu-ne că însuşi Isus Cristos ne-a spus că "nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa
ca răscumpărare
pentru cei mulţi".
Sf. Zita :
Sf. Zita Material pregătit în parohia greco-catolică Mănăştur 1 Vest,
cu hramul Coborârea Spiritului Sfânt, din Cluj-Napoca
Textul de citit :
Textul de citit Biografie
Zita s-a născut în anul 1218 într-un cătun din regiunea Toscana, Italia, dintr-o familie de ţărani săraci. Pe atunci era obiceiul ca fetele de la sat să fie angajate ca servitoare în familii mai bogate din oraşul apropiat, pentru a-şi face zestrea necesară pentru măritiş şi pentru a nu fi o povară pentru familia proprie. La vârsta de 12 ani, Zita a fost angajată în familia Fatinelli din oraşul Lucca. Fiind foarte credincioasă, a considerat că împlineşte voinţa lui Dumnezeu slujind în mod conştiincios această familie care o primise sub acoperişul ei, îi asigura întreţinerea şi pregătirea unui viitor.
Îşi împlinea cu exactitate şi voie bună datoriile de serviciu, primind cu seninătate dojenile umilitoare atât din partea stăpânilor, care la început o tratau cu severitate, cât şi din partea celorlalţi servitori, care nu vedeau cu ochi buni zelul şi corectitudinea ei. Ea a cerut totuşi de la stăpâna casei un favor: să aibă libertatea să meargă în fiecare zi la Sfânta Liturghie. După un timp stăpânii, mulţumiţi de ea, i-au încredinţat conducerea întregii gospodării. Din bunurile puse deoparte pentru săraci şi din economiile ei proprii, împărţea tuturor celor care băteau la poarta familiei Fantinelli. Se spune că una dintre slujitoare, invidioasă pe stima de care se bucura Zita, a acuzat-o că risipeşte bunurile casei în acte de milostenie exagerată. Într-una din zile, Zita a fost oprită în timp ce ieşea din casă cu şorţul încărcat, pornită să viziteze o familie nevoiaşă. Când stăpânul a întrebat-o ce duce, ea a răspuns că are flori şi frunze. Într-adevăr, desfăcând legăturile şorţului, o ploaie de flori a căzut pe lespezile scărilor.
După moartea ei, la 27 aprilie 1272, după 48 de ani petrecuţi ca slujitoare, contemporanii din toate treptele sociale i-au venerat amintirea cu pietate, considerând că a fost cu adevărat o sfântă. Mormântul ei află şi astăzi în Catedrala din Lucca, şi mulţimi de pelerini se îndreaptă spre el, cerând şi primind harul de a duce o viaţă curată şi senină în orice situaţie. După ce Biserica a constatat peste 100 de miracole atribuite mijlocirii ei, cultul Sf. Zita a fost aprobat în mod oficial de către Papa Inocenţiu al XII-lea, la 5 septembrie 1696. Mai apoi Papa Pius al XII-lea a declarat-o patroană a persoanelor de serviciu.
Rugăciune
Viaţa Zitei este ca un buchet de virtuţi creştineşti, oferindu-ne o dovadă grăitoare că în orice condiţii şi în orice loc, sfaturile evanghelice pot fi urmate şi duse la o mare perfecţiune. Ea spunea: "un slujitor nu este sfânt dacă nu este ocupat; oamenii leneşi nu pot decât eventual să simuleze sfinţenia". Să urmăm exemplul acestei Sfinte, luându-ne din participarea la Sfânta Liturghie, din împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Isus Cristos, forţa - în special spirituală - pentru a-i sluji pe cei din jurul nostru. În familie, la şcoală, la serviciu, că suntem simpli angajaţi sau şefi peste alţii, oportunităţile de slujire nu lipsesc niciodată. Să îi cerem Sfintei Zita să ne ajute să nu fugim de slujire, amintindu-ne că însuşi Isus Cristos ne-a spus că "nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru cei mulţi".
Sfânta Zita, roagă-te pentru noi!