Sf. Benedict de Norcia :
Sf. Benedict de Norcia A trăit între 480 şi 547
Sărbătorit la 14 martie (calendarul bizantin) 11 iulie (calendarul latin)
Întemeietor al monahismului apusean
Slide 3:
s-a născut în 480 la Norcia se retrage într-o peşteră descoperit după trei ani
de singurătate trimis la Roma pentru studii
Slide 4:
chemat să conducă o mănăstire 12 mănăstiri, după spiritualitatea sa restaurarea disciplinei călugăreşti
Slide 5:
se retrage cu ucenicii
lângă Napoli trăiau în comuniune fraternă momentele de
rugăciune şi de muncă sute de mănăstiri
benedictine în Europa
şi în întreaga lume
Slide 6:
Sfinte Benedict de Norcia roagă-te pentru noi! “nu orgolios, nu violent, numâncăcios, nu somnoros, nu leneş, nu clevetitor, nu pârâtor... ci cast, blând, silitor, umil, ascultător” ora et labora
roagă-te şi munceşte călugărul să fie: regula nu este valabilă
doar pentru călugări să cerem darul de a şti să împletim cu rodnicie viaţa de rugăciune cu viaţa activă de slujire a Domnului şi a aproapelui
Sf. Benedict de Norcia :
Sf. Benedict de Norcia Material pregătit în parohia greco-catolică Mănăştur 1 Vest,
cu hramul Coborârea Spiritului Sfânt, din Cluj-Napoca
Textul de citit :
Textul de citit Biografie
Benedict s-a născut în anul 480 la Norcia, Italia, într-o familie cu stare economică bună. De tânăr a fost trimis la Roma să studieze retorica şi filosofia, dar dezamăgit de superficialitatea vieţii din oraş, s-a retras în mica localitate Affile, unde şi-a continuat studiile, supunându-se unei aspre discipline ascetice. Mai apoi s-a retras într-o mică peşteră în mijlocul pădurilor de la Subiaco, localitate la sud de Roma, sub conducerea unui sfânt pustnic. Benedict avea atunci douăzeci de ani. După trei ani de singurătate, rugăciune şi penitenţă, a fost descoperit de păstorii din partea locului. Nenumăraţi credincioşi din împrejurimi au început să îl caute pentru a-i cere sfat şi rugăciuni.
Călugării unei mănăstirii l-au rugat să le fie conducător spiritual. El a acceptat, şi a început astfel opera de restaurare a disciplinei mănăstireşti, dar unii dintre călugări s-au împotrivit cu îndârjire şi au ajuns până acolo încât au încercat să îl omoare. Benedict i-a părăsit şi s-a retras în peştera lui dragă. În jurul lui au început să se strângă grupuri de tineri dornici de o viaţă spirituală deosebită. Pentru ei a întemeiat Sfântul Benedict douăsprezece mănăstiri cu câte doisprezece "fraţi", hotărâţi să urmeze normele trasate de părintele lor spiritual.
Pentru a evita şicanele din partea unor persoane sus-puse, în anul 529, Benedict împreună cu mulţi dintre tinerii săi ucenici s-au retras spre sud, lângă oraşul Napoli, şi şi-au stabilit locuinţa pe o stâncă abruptă a muntelui Cassino. Călugării lui nu se retrăgeau în căsuţe izolate, cum se obişnuia în Orient, ci trăiau în comuniune fraternă nu numai în timpul celebrărilor liturgice, ci şi la muncă. Respectau tăcerea în locurile şi timpurile stabilite, dar şi conversau şi se instruiau unul pe altul. De-a lungul veacurilor, ucenicii şi urmaşii lui Benedict vor deschide sute de aşezăminte asemănătoare pe întinsul întregii Europe, mai târziu şi în celelalte continente, aşezăminte care în vremuri de grele frământări au rămas focare vii de credinţă, cultură şi civilizaţie.
Rugăciune
Sfântul Benedict a sintetizat legile de bază ale vieţii mănăstireşti în motoul: "Ora et labora" - "Roagă-te şi munceşte", care înseamnă a uni contemplaţia cu acţiunea. Adevăratul călugăr va trebui să fie, spunea el: "nu orgolios, nu violent, nu mâncăcios, nu somnoros, nu leneş, nu clevetitor, nu pârâtor... ci cast, blând, silitor, umil, ascultător". Regula scrisă de el nu este însă valabilă doar pentru călugări, ci pentru toţi cei care vor să urmeze cu fidelitate extraordinara aventură a Evangheliei în viaţa obişnuită de zi cu zi. Să cerem şi noi, prin mijlocirea lui, aceste virtuţi, şi darul de a şti să împletim cu rodnicie viaţa de rugăciune cu viaţa activă de slujire a Domnului şi a aproapelui.
Sfinte Benedict de Norcia, roagă-te pentru noi!