7 ZILE ÎN MIRIFICA LUME DIN SUDUL BANATULUI - TEMA NR 1

Views:
 
Category: Entertainment
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

UN TUR DE NEUITAT PRIN PARCURILE ŞI REZERVAŢIILE NATURALE DIN SUDUL BANATULUI :

UN TUR DE NEUITAT PRIN PARCURILE ŞI REZERVAŢIILE NATURALE DIN SUDUL BANATULUI U n proiect în cadrul căruia Grupul Ecologic de Colaborare Nera realizează , în perioada iunie - septembrie a fiecărui an , tururi ecoturistice în parcurile naturale Cheile Nerei – Beuşniţa, Porţile de Fier, Semenic – Cheile Caraşului, Vr šačke Planine (Munţii Vârşeţului) şi Deliblatska Peščara (Dunele Deliblata)

Ai călătorit vreodată pe intregul traseu al Carstului Bănăţean de la Oraviţa la Orşova trecând şi frontiera în Serbia? Ai văzut sălbăticia traseelor Cheile Nerei – Beuşniţa, Cheile Caraşului, Cheile Minişului, Munţii Vârşeţului, Dunele Deliblata sau a Defileului Dunării ? Ai luat masa la un sălaş din Valea Almăjului consumând produse curate, preparate după bucătăria tradiţională bănăţeană ? Ai ascultat în amurg, pe malul Dunării, murmurul de tamburină al m elosului sârbesc s avurând gustul ciorbei de peşte ?:

Fii alături de noi în tururile ecoturistice pe care le organizăm în zona parcurilor naturale din sudul Banatului, apoi sigur vei putea să le spui tuturor: AM VĂZUT ACOLO O LUME MIRIFICĂ CARE TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ CURATĂ! Ai călătorit vreodată pe intregul traseu al Carstului Bănăţean de la Oraviţa la Orşova trecând şi frontiera în Serbia? Ai văzut sălbăticia traseelor Cheile Nerei – Beuşniţa, Cheile Caraşului, Cheile Minişului , Mun ţii Vârşeţului, Dunele Deliblata sau a Defileului Dunării ? Ai luat masa la un sălaş din Valea Almăjului consumând produse curate , preparate după bucătăria tradiţională bănăţeană ? Ai ascultat în amurg , pe malul Dunării , murmurul de tamburină al m elosului sârbesc s avurând gustul ciorbei de peşte ? Ai o extraordinară ocazie să vezi această lume mirifică , încă curată precum apa Nerei şi a Minişului deoarece ea are un prieten loial: GRUPUL ECOLOGIC DE COLABORARE NERA

Povestea noastră În istoria ei zbuciumată Dunărea a fost nevoită să ia cu asalt munţii. Aşa au luat naştere Porţile de Fier - Arcul de Triumf prin care noul fluviu şi-a făcut apariţia în Univers. Fluviul acesta, tulbure şi albastru, năprasnic şi calm, monoton şi muzical n-a existat atâta timp cât n-au existat Porţile de Fier ... Drama genezei nu s-a putut petrece decât aici, în acest loc, care poartă pecetea convulsiilor dintâi. Stânca e striată dureros, ca-n chinurile facerii. Până la apariţia Barajului Porţile de Fier, apele Dunării strânse între munţi, izbite tenace de praguri, îşi redobândeau ţipătul primordial cu care fluviul şi-a făcut apariţia în viaţă. Din când în când p rin teribilul Culoar şi astăzi continuă să bată năprasnicul vânt Coşava, ca o întrupare a unor forţe croite pentru o lume cu alte dimensiuni, ciclopice şi violente. Priveliştea Porţilor de la Dunăre implică din perspectiva elementelor, fierul şi piatra colosală, devenite munte. Un munte care se află într-o permanentă luptă cu apa dar şi-n armonie cu ea. Un munte geometric. Din perspectiva mileniilor, însă, Porţile sunt o Replică Istorică. Totul de jur împrejur e linişte şi încremenire. Marile dimensiuni ale Cosmosului sunt de faţă - Infinitul şi Eternitatea… (Ilie Purcărete – ŞTAMPE DUNĂRENE):

Povestea noastră În istoria ei zbuciumată Dunărea a fost nevoită să ia cu asalt munţii. Aşa au luat naştere Porţile de Fier - Arcul de Triumf prin care noul fluviu şi-a făcut apariţia în Univers. Fluviul acesta, tulbure şi albastru, năprasnic şi calm, monoton şi muzical n-a existat atâta timp cât n-au existat Porţile de Fier ... Drama genezei nu s-a putut petrece decât aici, în acest loc, care poartă pecetea convulsiilor dintâi. Stânca e striată dureros, ca-n chinurile facerii. Până la apariţia Barajului Porţile de Fier, apele Dunării strânse între munţi, izbite tenace de praguri, îşi redobândeau ţipătul primordial cu care fluviul şi-a făcut apariţia în viaţă. Din când în când p rin teribilul Culoar şi astăzi continuă să bată năprasnicul vânt Coşava, ca o întrupare a unor forţe croite pentru o lume cu alte dimensiuni, ciclopice şi violente. Priveliştea Porţilor de la Dunăre implică din perspectiva elementelor, fierul şi piatra colosală, devenite munte. Un munte care se află într-o permanentă luptă cu apa dar şi-n armonie cu ea. Un munte geometric. Din perspectiva mileniilor, însă, Porţile sunt o Replică Istorică. Totul de jur împrejur e linişte şi încremenire. Marile dimensiuni ale Cosmosului sunt de faţă - Infinitul şi Eternitatea… ( Ilie Purc ărete – ŞTAMPE DUNĂRENE)

Slide 4:

Traseul turului ecoturistic ●●●●●●●●●●●●●●●●●●

Slide 5:

Ziua a I-a Start către lumea mirifică a din sudul Banatului Sosirea participanţilor la sediul GEC Nera din Oraviţa, organizarea expediţiei Vizită la Teatrul “Mihai Eminescu” din Oraviţa – cel mai vechi teatru din România, scurtă prezentare a tradiţiilor culturale locale şi ale obiectivelor turistice din sudul Banatului. Călătorie cu bicicleta pe valea Ciclovei. Obiective: specii rare de floră şi faună în rezervaţia naturală Valea Ciclovei, mânăstirea Călugăra. Călătorie cu tren de epocă între localităţile Oraviţa şi Anina. Obiective: traseul celei mai vechi linii ferate din România ( Semeringul Bănăţean ), o mirifică zonă montană cu cu peste 40 de viaducte şi tunele. Festivaluri şi sărbători locale: Ruga de Sf. Ilie (20 iulie) de la Oraviţa, Ruga de Adormirea Maicii Domnului ( Sf. Maria Mare - 15 august ) de la Ciclova Română. Teatrul - muzeu "Mihai Eminescu" Oraviţa Mănăstirea Călugăra Ciclova Montană Viaduct pe linia CFR Oraviţa - Anina

În Oraviţa pot fi vizitate: muzeul farmaciilor Knoblauch, lacurile de pe pârâul Oraviţa cu cele mai vechi baraje de greutate , catedrala ortodoxă, biserica catolică, gara cu cea mai veche cale ferată Oraviţa – Baziaş:

În Oraviţa pot fi vizitate: muzeul farmaciilor Knoblau ch , lacurile de pe pârâul Oraviţa cu cele mai vechi baraje de greutate , catedrala ortodoxă, biserica catolică, gara cu cea mai veche cale ferată Oraviţa – Baziaş Catedrala ortodoxă Oraviţa Gara Oraviţa Lacul Mare Oraviţa

În Anina şi în împrejurimi pot fi vizitate: lacul Mărghitaş lacul şi peştera Buhui, catedrala romano-catolică din Steierdorf, cheile Caraşului, peştera de la Haldină, :

În Anina şi în împrejurimi pot fi vizitate: lacul Mărghitaş lacul şi peştera B u hui, catedrala romano-catolică din Steierdorf, cheile Caraşului, peştera de la Haldină, Catedrala romano- catolică din Anina Lacul Buhui Cheile Caraşului

Ziua a II-a Cheile Minişului şi Valea Almăjului Călătorie cu microbuzul sau bicicleta pe traseul Cheile Minişului şi în Valea Almăjului până la Şopotu Nou. Obiective: termocentrala pe şisturi bituminoase Anina (monstrul de la Crivina) – o eroare tehnică realizată sub regimul Ceauşescu, care nu a furnizaat niciodată energie, punctul turistic – paralela 45, cascada şi rezervaţia naturală Bigăr, barajul şi lacul de acumulare Gura Golâmbului, păstrăvaria Bozovici, morile de apă de Valea Rudăriei, nedei şi nunţi almăjene, prânz la sălaş în Valea Almăjului (un dejun pregătit la stână cu produse naturale curate, dupa reţetele bucătăriei tradiţionale locale). Mers pe jos într-o zonă izolată, în Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, de-a lungul râului Nera ,între Şopotu Nou şi Lacul Dracului pe o distanţă de 7 Km. Obiective: Sălaşul lui Trifu, Poiana Meliugului, intrarea în rezervaţia naturală Cheile Nerei, Lacul Dracului, specii rare de floră şi faună.:

Ziua a II-a Cheile Minişului şi Valea Almăjului Călătorie cu microbuzul sau bicicleta pe traseul Cheile Minişului şi în Valea Almăjului până la Şopotu Nou. Obiective: termocentrala pe şisturi bituminoase Anina ( monstrul de la Crivina ) – o eroare tehnică realizat ă sub regimul Ceauşescu, care nu a furnizaat niciodată energie, punctul turistic – paralela 45, cascada şi rezervaţia naturală Bigăr, barajul şi lacul de acumulare Gura Golâmbului, păstrăvaria Bozovici, morile de apă de Valea Rudăriei, nedei şi nunţi almăjene, prânz la sălaş în Valea Almăjului (un dejun pregătit la stână cu produse naturale curate, dupa reţetele bucătăriei tradiţionale locale). Mers pe jos într-o zonă izolată , în Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, de-a lungul râului Nera ,între Şopotu Nou şi Lacul Dracului pe o distanţă de 7 Km. Obiective: Sălaşul lui Trifu, Poiana Meliugului, intrarea în rezervaţia naturală Cheile Nerei, Lacul Dracului, specii rare de floră şi faună. Termocentrala - "muzeu" Crivina Punctul turistic Paralela 45 Cascada Bigăr

Tradiţii locale în Valea Almăjului:

Tradiţii locale în Valea Almăjului Transport şi...... Moară pe Valea Rudăriei Nuntă la Bănia .......si "cazare" la Şopotu Nou

Ziua a III-a Lumea sălbatică a Cheilor Nerei Mers pe jos sau cu barca într-o zonă izolată de la poiana Lacul Dracului la cantonul silvic Damian, pe un traseu accesibil dar dificil pe unele locuri, având o distanţă de 8 km, care oferă turistului imaginea mirifică a Carstului Bănăţean. Obiective: poteci săpate în stâncă pe malul Nerei din perioada imperiului roman, specii rare de floră şi faună, 5 peşteri având formaţiuni geologice bizare, rafting, canyioning, tirolina, alpinism.:

Ziua a III-a Lumea sălbatică a Cheilor Nerei Mers pe jos sau cu barca într-o zonă izolată de la poiana Lacul Dracului la cantonul silvic Damian, pe un traseu accesibil dar dificil pe unele locuri, având o distanţă de 8 km, care oferă turistului imaginea mirifică a Carstului Bănăţean. Obiective: poteci săpate în stâncă pe malul Nerei din perioada imperiului roman, specii rare de floră şi faună, 5 peşteri având formaţiuni geologice bizare, rafting, canyioning, tirolina, alpinism. Poiana Meliugului Rafting Cheile Nerei

Este situat la o altitudine de 700 m despre care se spune că nu i s-a descoperit fundul, având probabil o legatură subterană cu râul Nera. Este un lac întunecat, înfricoşător la prima vedere, care însă dezvăluie privirii imagini unice. Se spune că un păstor îsi păzea caprele pe pajistea de langă Lacul Dracului, la un moment dat apare un omuleţ mic, dracul, care îl provoacă pe păstor să-i frigă un peşte făra să se îndoaie. Păstorul acceptă, cu condiţia ca dracul să-i frigă un cap de ţap fară să rânjească. El acceptă, aşadar, păstorul ia peştele, infige un băţ în el şi îl frige fară să se îndoaie. Dracul ia şi el un cap de ţap, îl leagă, dar când îl pune la prăjit, botul tapului îsi arată dinţii. De ciudă, dracul s-a aruncat in lac. Lacul are o culoare albastru-verzuie, impresionantă. De fapt, ochiul de apă s-a format de la bararea gurii unei peşteri, de aluviunile Nerei, iar bolta peşterii s-a prabuşit, în zona intrării. Apa din lac vine din Nera, pri fisurile carstice. Este considerat cel mai mare lac carstic din ţară, cu un diametru de 20 de metri şi cu o adâncime de 9,3 metri :

Lacul Dracului Este situat la o altitudine de 700 m despre care se spune că nu i s-a descoperit fundul, având probabil o legatură subterană cu râul Nera. Este un lac întunecat, înfricoşător la prima vedere, care însă dezvăluie privirii imagini unice. Se spune c ă un p ă stor î si p ăzea caprele pe pajistea de lang ă Lacul Dracului, la un moment dat apare un omule ţ mic, dracul, care î l provoac ă pe p ă stor s ă -i frig ă un pe ş te f ă ra s ă se î ndoaie. P ă storul accept ă , cu condi ţ ia ca dracul s ă -i frig ă un cap de ţ ap far ă s ă râ njeasc ă . El accept ă , a ş adar , p ă storul ia pe ş tele, infige un b ăţ î n el ş i î l frige far ă s ă se î ndoaie. Dracul ia ş i el un cap de ţ ap, î l leag ă , dar c â nd îl pune la pr ă jit, botul tapului î si arat ă din ţ ii. De ciud ă , dracul s-a aruncat in lac. Lacul are o culoare albastru-verzuie, impresionant ă . De fapt, ochiul de ap ă s-a format de la bararea gurii unei pe ş teri, de aluviunile Nerei, iar bolta pe ş terii s-a prabu ş it, î n zona intr ă rii. Apa din lac vine din Nera, pri fisurile carstice. Este considerat cel mai mare lac carstic din ţ ar ă , cu un diametru de 20 de metri ş i cu o ad â ncime de 9,3 metri Canyoning

Imagini de pe Cheile Nerei:

Imagini de pe Cheile Nerei Cărare în stâncă la Vogiun Tirolină

Slide 13:

Platoul de la Foieroagă Alpinism

Slide 14:

"Găuroane" Valea Rea Paintball Canyonig

Slide 15:

Poiana Damian

Slide 16:

Punţile suspendate de pe Cheile Nerei

Slide 17:

Hoinari pe traseele ecoturistice ale lumii mirifice din sudul Banatului mai 2010 - la cascadele de pe valea Beiului.... ......şi la tunelele de la podul Beiului

Slide 18:

Iulie 2010 - noapte petrecută în poiană la Lacul Dracului şi... .....dimineaţa pregătiţi de plecare pe Cheile Nerei.... ...iar seara campare aproape de cantonul Damian.... ...şi după trei zile de hoinărelă plecăm spre casă.

Slide 19:

Pe puntea suspendata de la Vogiun La Peştera Boilor La Izvorul Iordanului Pe culme la "scaune"

Slide 20:

La cascada Beuşniţa Prânz la păstrăvăria de la Valea Beiului La ochiul Beiului La tunelurile de pe Cheile Nerei

Slide 21:

C ălătorule ! Eşti în lumea mirifică din sudul Banatului ! La plecare, nu lua cu tine decât imaginile acestei lumi şi lasă aici doar urmele paşilor tăi !

authorStream Live Help