CERC_MET

ASPECTE PRACTIC-APLICATIVE ÎN PREDAREA INTEGRATĂ LA DISCIPLINA “LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ”: 

CERC PEDAGOGIC NOIEMBRIE 2011 MOTTO: “ Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie.” ASPECTE PRACTIC-APLICATIVE ÎN PREDAREA INTEGRATĂ LA DISCIPLINA “ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ”

Slide 2: 

Învăţământul modern caută să ajungă la îmbinarea armonioasă a două aspecte: să păstreze un echilibru între munca individuală şi lucrul în grup, să ajungă la o echilibrare rezonabilă a experienţelor dobândite individual cu cele câştigate în grup; să îmbine învăţarea individuală şi independent cu învăţarea interdependentă, prin cooperare sau colaborare, să asocieze exerciţiului individual exerciţiul interacţiunii cu ceilalţi.

Slide 3: 

În timp ce metodele individualizate ar pune în lumină personalitatea elevului şi valorificarea potenţialităţilor individuale, metodele de grup ar contribui la intensificarea interrelaţiilor create în jurul învăţării în clasa de elevi, la crearea unui mediu social propice conştientizării proceselor şi operaţiilor mintale pe care individul se sprijină în actul învăţării. Evoluţiile metodologice merg, într-o primă departajare, în direcţia aprofundării diferenţierii, individualizării şi personalizării proceselor de instruire şi, pe de altă parte, în direcţia socializării aceloraşi procese, ceea ce lasă loc dezvoltării a două orientări metodologice distincte:

Slide 4: 

o metodologie centrată pe elev şi pe propria-i acţiune, urmărindu-se promovarea aşa numitelor metode activ-participative şi o metodologie centrată pe grup, punându-se accentul în mod esenţial pe promovarea metodelor interactive sau bazate pe interacţiunile şi interrelaţiile constituite în cadrul grupului (clasei) de elevi sau al echipei.

Slide 5: 

Prin metode activ-participative înţelegem toate situaţiile în care elevii sunt scoşi din ipostaza de obiect al formării şi transformaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare. Aceste metode se bazează pe cooperare și activitate comună în rezolvarea unor sarcini de învățare. Astfel, munca în grup este orientată mai ales spre aspectul social al învățării, urmărind dezvoltarea comportamentului social al elevului. Ca urmare, în proiectarea și organizarea ei trebuie respectate câteva etape metodice :  analiza temei și a sarcinilor de instruire sau autoinstruire;  împărțirea sarcinilor între membrii grupului;  documentarea asupra temelor și aspectelor de interes prin cercetarea diferitelor surse;  emiterea unor ipoteze și opinii asupra rezultatelor probabile;  efectuarea de investigații practic aplicative sau teoretice.

Slide 6: 

Este un organizator grafic prin care se evidenţiază într-o reţea conexiunile dintre ideile despre un subiect . Tehnica încurajează elevii să gândească liber şi deschis, să-şi organizeze cunoştinţele, putând fi folosită atât ca metodă de predare-învăţare cât şi ca metodă de fixare. Ciorchinele este o activitate de scriere eficient ă, determinându-i pe elevii mai puţin motivaţi să lucreze . Poate fi nedirijat, când elevii notează toate ideile posibile într-o reţea realizată de ei şi semidirijat , când învăţătorul stabileşte nişte criterii pe baza cărora elevii vor completa ciorchinele. CIORCHINELE

Slide 7: 

Este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea acestuia. Se trasează pe tablă/caiet două axe perpendiculare , în aşa fel încât să apară patru cadrane. I II III IV METODA CADRANELOR

Slide 8: 

Jigsaw (în engleză “jigsaw puzzle” înseamnă mozaic) sau “metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi. Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre studiu elevilor. MOZAICUL

Slide 9: 

Metoda cvintetului pune accent pe for ţ a elevului, contribuind la formarea capacit ăţii de a re z uma şi sinteti z a informa ţ iile , de a surprinde complexitatea uno r idei, sentimente şi convingeri î n câteva cuvinte . Cvintetul este o poezie care impune sintetizarea informaţiilor / conţinuturilor dintr-un text în exprimări cl a re , care descriu sau prezintă reflecţii asupra temei date sau subiectului dat. Este o poezie de 5 versuri a cărei construcţie are la bază anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte, iar timpul de întocmire este de 5-7 minute. Activitatea porneşte de la un cuvânt-cheie din lecţia zilei respective sau din lecţia anterioară , iar elevii , în timpul dat , trebuie să dovedească receptivitatea la cele discutate în clasă , bazându-se pe capacit ăţile lor de creaţie. CVINTETUL

Slide 10: 

A ceasta este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă . De asemenea este o metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire. Pălăria albastră – este liderul,clarifică/alege soluția corectă (moderatorul) Pălăria albă – informează (povestitorul) Pălăria roşie – spune ce simte (psihologul) Pălăria neagră –identifică greșelile, aspectele negative (criticul) Pălăria verde –generează idei noi (gânditorul) Pălăria galbenă ––identifică aspectele pozitive ( creatorul) PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

Slide 11: 

Este o strategie care urmărește studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este lărgirea orizontului de idei al elevului. Este necesar un cub mare, pe fețele căruia să fie scrisă câte o sarcină de lucru sub diferite forme. descrie compară asociază analizează aplică argumentează CUBUL

Slide 12: 

Brainstorming -ul sau „evaluarea amânată” ori „furtuna de creiere” este o metodă interactivă de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi participanţi, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii. Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute. Calea de obţinere a acestor soluţii este aceea a stimulării creativităţii în cadrul grupului, într-o atmosferă lipsită de critică, neinhibatoare, rezultat al amânării momentului evaluării. Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente: unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice). roade bogate vânt şi ploi ţările calde păsări călătoare frunze ruginii puișori BRAINSTORMING

Slide 13: 

Este tehnica de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea şi învățarea eficientă încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor. Etape: 1-Se comunică sarcina de lucru; 2-Se formează grupele; 3-Elevii lucrează în echipe, iar produsul poate fi un desen/o caricatură/o schemă/scurte propoziții; 4-Elevii prezintă în fața clasei afișul,explicând semnificația și răspund întrebărilor puse de colegi; 5-Se expun afișele pe pereți, acolo unde dorește fiecare echipă; 6-Lângă fiecare afiș se lipește câte o foaie goală; 7-Li se cere grupelor să facă un tur, cu oprire în fața fiecărui afiș și să noteze pe foaia albă anexată comentariile, sugestiile, întrebările lor; 8-Fiecare echipă va citi comentariile făcute de celelalte grupe și va răspunde la întrebările scrise de acestea pe foile albe. TURUL GALERIEI

Slide 14: 

Metoda Ştiu/Vreau să ştiu/Am aflat- este o metodă ce urmăreşte conştientizarea elevilor în legătură cu propria lor activitate d e cunoaştere , respectiv stimularea abilităţilor metacognitive şi a gândirii critice . Gândirea critică nu este o materie de studiu , ci un produs , este un nivel la care ajunge gândirea noa s- tră în momentul în care gândim critic din obişnuinţă ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informa - ţiile pe care le descoperim . Știu Vreau să știu Am învățat METODA ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

Slide 15: 

S copul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune în cazul a două concepte, personaje sau evenimente. Elevii pot lucra individual, în perechi și în grup, iar la final se face pe un poster diagrama clasei. DIAGRAMELE VENN

Slide 16: 

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constă în încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date. S e cit eşte textul Elevii au lucrat individual 5 minute, timp în care şi-au notat întrebări . Se lucrează apoi în perechi discutându-se rezultatele la care au ajuns şi se solicită răspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica. Elevii se grupează preferenţial în echipe aproximativ egale şi discută rezultatele la care au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate. Copiii reuniţi analizează şi concluzionează rezultatele obţinute şi învăţătorul stabileşte concluziile. BULGĂRELE DE ZĂPADĂ

Slide 17: 

Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Aceasta determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de lotus. Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principal e , pentru alte 8 flori de lotus. B A C D E G H F FLOAREA DE LOTUS

Slide 18: 

EXPLOZIA STELARĂ ( STARBURSTING )  metodă similară brainstorming-ului;  începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare Etape: 1. Se scrie problema în centrul unei steluțe cu 5 colțuri ; 2. În vârful fiecărui colț al steluței se scriu întrebări de tipul: *ce? *cine? *unde? *de ce? *când? 3. Se împarte clasa în grupuri; 4. Se lucrează la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu întrebări; 5. Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup. Avantaje:  ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii;  este, în același timp, o modalitate de relaxare și o sursă de noi descoperiri;  formula rea a cât mai multe întrebări duce la cât mai multe conexiuni între concepte. Unde? Când? Cum? EXPLOZIA STELARĂ

Clasa : a II-a C Învăţător: SANDU MARIANA Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Iarna Subiectul: Textul narativ. Text suport :,,Crăiasa Zăpezii ’’ după H.Ch. Andersen Tipul lecţiei:consolidare: 

Clasa : a II-a C Învăţător: SANDU MARIANA Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare : Iarna Subiectul: Textul narativ. Text suport :,, Crăiasa Z ăpezii ’’ după H.Ch. Andersen Tipul lecţiei : consolidare -Se împarte clasa în cinci grupe de câte trei elevi; -Fiecare grupă va primi câte o fişă care conţine sarcina de lucru: să formuleze c el puţin două întrebări care încep cu următoarele cuvinte: grupa 1- CINE? grupa 2- CE? grupa 3- CÂND? grupa 4- UNDE? grupa 5 -DE CE? EXPLOZIA STELARĂ

Se propune spre completare harta lecturii în vederea evaluării gradului de înţelegere a mesajului textului, de însuşire a noţiunilor referitoare la structura textului şi a noţiunilor de vocabular. Prin harta lecturii se asigură sistematizarea temeinică a cunoştinţelor, elevii dezvoltându-şi capacitatea de sinteză.: 

Se propune spre completare harta lecturii în vederea evaluării gradului de înţelegere a mesajului textului , de însuşire a noţiunilor referitoare la structura textului şi a noţiunilor de vocabular . Prin harta lecturii se asigură sistematizarea temeinică a cunoştinţelor, elevii dezvoltându-şi capacitatea de sinteză. HARTA CONCEPTUALĂ

Slide 22: 

Avantajele metodelor moderne transformă elevul din obiect în subiect al învăţării ; este coparticipant la propria formare; angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere; asigură elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în echipă; dezvoltă gândirea critică ; dezvoltă motivaţia pentru învăţare; permite evaluarea propriei activităţi.

Slide 23: 

Ca să-l poată implica, cu adevărat pe cel care învaţă, metodele activ-participative pun accentul pe procesele de cunoastere (învăţare) şi nu pe produsele cunoaşterii. Ele sunt, deci, metode care ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle singur solutii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstruiri şi resistematizări de cunoştinţe.

Slide 24: 

Un învăţător care foloseşte metodele interactive ar trebui să fie:  un sfătuitor – care îşi ajută elevii în rezolvarea problemelor, îi motivează să-şi prezinte propriul punct de vedere;  un animator – care iniţiază metode şi le explică elevilor, pregăteşte material didactic şi prezintă scopul învăţării;  un observator şi un ascultător – care observă elevii în timpul activităţii şi îi poate aprecia corect;  un participant – care nu are impresia că este perfect şi continuă să înveţe toată viaţa;  un partener – care poate modifica „scenariul lecţiei” dacă o cere clasa. De aceea, învăţătorul şi elevii sunt responsabili de rezultatele muncii comune.

Slide 25: 

Munca noastră a necesitat creativitate şi efort, dar a devenit mai atractivă şi a îndepărtat rutina ce apărea uneori. Înarmaţi cu idei noi, punem în centrul universului educaţional, mai mult ca oricând ELEVUL. Încercăm să descoperim în fiecare acel zăcământ de aur şi-l aducem la suprafaţă. Avem speranţa că aceşti copii, educaţi şi formaţi pentru vremuri tulburi, vor fi capabili să rezolve prin inteligenţă şi muncă de echipă probleme similare de anvergura celor ridicate de CRIZA MONDIALĂ. Ei vor fi cei care, fără a fi violenţi, vor pune în slujba binelui ideile PRO sau CONTRA, vor şti să asculte şi să se facă ascultaţi, vor propune şi vor respecta reguli. “ Dacă vrei ca ideile tale să reziste anilor, scrie-le pe hârtie. Dacă vrei ca ele să răzbată veacurile, încrustează-le în stâncă, iar dacă vrei să dăinuiască pe veci, înrădăcinează-le în inima unui copil. ”

Slide 26: 

1. MEC, Consiliul național pentru pregătirea profesorilor, Învățarea activă, ghid pentru formatori și cadre didactice, București, 2001; 2. Cerghit, Ioan- Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii , Editura Aramis, Bucureşti, 2002 3. Dumitru, I. Al.- Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă , Editura de Vest, Timişoara, 2000. 4. www.didactic.ro BIBLIOGRAFIE

Material realizat de :: 

Material realizat de : Înv.SANDU MARIANA-ŞC.NR.2 CURCANI Î nv .ENCIU DOMNICA –ŞC. NANA Înv.BĂRBULESCU LUCICA-ŞC. NANA VĂ DORIM O TOAMNĂ FRUMOASĂ!