METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

Views:
 
Category: Education
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE:

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE PROF. PSIHOPEDAGOG, RESPONSABIL CERC, RUSE MARINA înv. BALTAC MARIANA CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CĂLĂRAŞI CSAP GRUPUL ŞCOLAR “ION GHICA” OLTENIŢA CENTRUL METODIC I AL ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ZONA OLTENIŢA CERCUL PEDAGOGIC

Slide 2:

Evaluarea şcolară a fost definitǎ ca ”proces de obţinere a informaţiilor asupra elevului, profesorului însuşi sau asupra programului educativ - şi de valorificare a acestor informaţii în vederea elaborǎrii unor aprecieri care vor fi utilizate la adoptarea unor deciziie.” ( Terry Tenfrink )

Perfecţionarea sistemului de evaluare vizeazǎ::

P erfecţionarea sistemului de evaluare vizeazǎ: Subordonarea conţinutului verificǎrii şi aprecierii faţǎ de finalitǎţile şi exigenţele învǎţǎmântului formativ; Diversitatea formelor şi metode l or de evaluare; Perfecţionarea instrumentelor şi tehnicilor de verificare a cunoştinţelor şi a deprinderilor; Analiza rezultatelor verificǎrii şi reglarea procesului instructiv-educativ; Ritmicitatea verificǎrii; Motivarea notǎrii.

Operaţionalizarea sistemului de evaluare:

Operaţionalizarea sistemului de evaluare „ce evaluǎm?” „de ce evaluăm? ” „c ui serve şte evaluarea?” „pe cine evaluǎm?” „când evaluǎm?” „prin ce mijloace evaluǎm?”

Funcţiile evaluării:

Funcţiile evaluării F uncţia de verificare a cunoştinţelor însuşite, comparând ceea ce se observǎ cu o normǎ exterioarǎ aşteptatǎ, cu un etalon referent - EVALUARE NORMATIVǍ F uncţia de sprijinire a elevilor sǎ înveţe. Se dă prilejul sǎ îşi dea seama ce se întâmplǎ: ce învaţǎ? cum învaţǎ? de ce reuşesc (sau nu) sǎ înveţe? - EVALUARE FORMATIVǍ

Slide 6:

PARAMETRII EVALUAREA FORMATIVǍ EVALUAREA NORMATIVǍ Funcţii Îl ajutǎ pe elev sǎ înveţe Verificǎ ceea ce şi-a însuşit elevul Definiţii teoretice Internǎ Multireferenţialǎ Proces temporal creator de efecte de sens Dinamicǎ Comunicare Externǎ Unireferenţialǎ Raportul de conformitate-identitate cu o normǎ exterioarǎ deja existentǎ Staticǎ Informare Decizii Reechilibreazǎ Selecţioneazǎ Actori Elevii Profesorii / elevii Instrumente Toate instrumentele care permit stimularea, suscitarea, dezvoltarea proceselor cognitive Relative: note, calificative Binare: însuşit/neînsuşit; da/nu; 1/0; ?% Obiecte Procesele sau mijloacele cognitive ce permit realizarea unor produse observabile Produsele: rezultatele unei competenţe neobservabile în mod direct

Metode alternative de evaluare:

Metode alternative de evaluare Portofoliul; Hărţile conceptuale; Proiectul; Jurnalul reflexiv; Tehnica 3-2-1; Metoda R.A.I.; Studiul de caz; Proba practic ă ; Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului; Fişa pentru activitatea personală a elevului; Investigaţia .

PORTOFOLIUL:

PORTOFOLIUL R eprezintă “ cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să î i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). TIPURI DE PORTOFOLII • Portofoliu de prezentare sau introductiv • Portofoliu de progres sau de lucru • Portofoliul de evaluare

Slide 9:

Portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a î şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea continuă, progresivă şi multilaterală cu activit atea şi cu produsul final. Aceasta sporeşte motivaţia învăţării.” (Ioan Cerghit)

Dezavantajele folosirii portofoliului:

Dezavantajele folosirii portofoliului nu poate fi repede şi uşor de evaluat ; este greu de apreciat conform unui barem strict, deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului.

Slide 11:

“HĂRŢILE CONCEPTUALE - oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni .” (Horst Siebert) . Important este nu cât cunoşti , ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate. PERFORMANŢA depinde de modul în care individul îşi organizează experienţa, ideile, de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora. HĂRŢILE CONCEPTUALE

Avantajele utilizării hărţilor conceptuale :

Avantajele utilizării hărţilor conceptuale duce la uşurarea reprezentării procesului de învăţare şi în evaluarea sistemelor de cunoştinte p oate fi folosită în organizarea cunoştinţelor deja existente în mintea elevului se deschid pespective către un proces de învăţare activ şi conştient s timularea celui care învaţă să acorde atenţie relaţiilor existente între concepte f acilitează înţelegerea şi cunoaşterea şi uşoara aplicabilitate a cunoştinţelor teoretice în practică permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului r elevă modul cum gândesc participanţii şi cum folosesc ceea ce au învăţat

Dezavantajele utilizării hărţilor conceptuale:

Dezavantajele utilizării hărţilor conceptuale solicit ă timp î ndelungat; nivelul ridicat al standardizării; rigoarea şi ordinea în care subiectul trebuie s ă lucreze.

Aplicaţiile hărţilor conceptuale :

Aplicaţiile hărţilor conceptuale stimulează generarea de idei; proiectează o structură complexă; comunică sau prezintă idei complexe; explic ă modul în care noile cunoştinţe se integrează în sistemul celor vechi într-un domeniu de studiu; crea ză soluţii alternative unei probleme date; analiz ează şi evalu ează rezultatele; uş ur ează în ţ elegerea şi accesibiliz e a ză cunoaşterea; ilustr e a ză modul de percepţie, reprezentare şi gândire a unei realităţi, fapte, lucruri; r eprez i nt ă reţelele între concepte şi face diagnostica rea lacunele şi lipsa legăturilor între acestea; se folosesc î n desfăşurarea activităţilor de grup;

Slide 15:

Proiectul este o formă activă, participativă care presupune şi încurajează transferul de cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi solicită abordările interdisciplinare, şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor. PROIECTUL

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape::

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect; 2. Culegerea, organizarea, prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă; 3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei; 4. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă.

Cadrul didactic apreciază rezultatele proiectului urmărind::

Cadrul didactic apreci a z ă rezultatele proiectului urmărind: • adecvarea metodelor de lucru, a materialelor şi a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse; • acurateţea produsului; • rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui; • raportul final şi modul de prezentare a acestuia; • gradul de implicare al participanţilor în sarcina de lucru.

JURNALUL REFLEXIV:

JURNALUL REFLEXIV Este o „ excelentă strategie de pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive ” , constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării acestuia. Se urm ă re ş te: • autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare); • controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarciniişi a rezultatelor obţinute); • controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor înregistrate şi a cauzelor acestora).

Slide 19:

AVANTAJELE aplicării metodei jurnalului reflexiv : este o modalitate reflexivă, deschisă şi flexibilă de evaluare ; e levul poate să-şi exprime propriile nemulţimiri , dar şi expectaţiile , exprimându-şi dorinţele şi satisfacţiile; î nv ăţă torul poate să cunoască (cu voia elevului) şi alte aspecte care influenţează procesul învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii; c unoscând aceste aspecte, se produce o mai mare apropiere între î nv ăţă tor şi elev , acesta din urmă simţindu-se înţeles şi conştientizând faptul că sunt luate în consideraţie circumstanţele; DEZAVANTAJELE jurnalului reflexiv ţin de elaborarea sa: solicită disciplină; notarea cu regularitate a reprezent ă rilor ş i a p ă rerilor critice.

TEHNICA 3-2-1:

TEHNICA 3-2-1 Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei activităţi. Elevii scriu: 3 termeni (concepte ) din ceea ce au învăţat, 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în continuare şi 1 capacitate, 1 pricepere sau 1 abilitate pe care consideră ei că au dodândit-o în urma activităţilor de predare-învăţare.

METODA R. A. I.:

METODA R. A. I. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor R ĂSPUNDE – A RUNCĂ – I NTEROGHEAZĂ Se desfăşoară în scopuri constatativ-ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau calificativ.

Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns. :

Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns. Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi, comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învăţarea cât şi evaluarea.

STUDIUL DE CAZ:

STUDIUL DE CAZ Caracteristicile acestei metode o recomandă în predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Ca medodă alternativă de evaluare măsoară capacitatea elevilor de a realiza un demers (de analiză, de înţelegere, de interpretare a unui fenomen, de exersare a capacităţii de argumentare, de emitere a unor judecăţi de valoare, precum şi de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de personalitate). “... studiul de caz se realizează prin analiza şi dezbaterea cazului pe care îl implică” – Ion T. Radu

Slide 24:

Avantaje Contribuie la dezvoltarea capacităţii intelectuale; Formează abilitatea de argumentare şi analiză; Pregăteşte elevii pentru a lua decizii eficiente. Cazul este prezentat elevilor în trei forme: - descrierea completă – elevii primesc toate informaţiile de care au nevoie pentru soluţionarea problemei (se aplică elevilor care au experienţă redusă de studiu); - descrierea parţială (familiarizează elevii cu sursele de cunoaştere şi le dezvoltă abilitatea de a formula întrebări); - enunţarea cazului sub forma unei sarcini concrete de rezolvat (este recomandată elevilor care ştiu să identifice sursele de informare şi să le valorifice în mod critic).

Slide 25:

Elevii sunt aviza ţ i asupra: Tematicii lucrărilor practice; Modului în care ele vor fi evaluate (baremele de notare); Condiţiilor care le sunt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate, unelte, săli de sport). PROBA PRACTICĂ

OBSERVAREA SISTEMATICǍ A ACTIVITǍŢII ŞI A COMPORTAMENTULUI ELEVILOR:

OBSERVAREA SISTEMATICǍ A ACTIVITǍŢII ŞI A COMPORTAMENTULUI ELEVILOR Reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia şi progresul elevilor în contextul activităţilor şcolare.

Oferă informaţii referitoare la::

Oferă i nforma ţ ii referitoare la: ABILITĂŢI INTELECTUALE: ♦ exprimarea orală; ♦ capacitatea de a citi şi de a scrie; ♦ operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea, generalizarea, concretizarea, abstractizarea; ♦ capacitatea de deducţie; ABILITĂŢI SOCIALE: ♦ capacitatea de a colabora cu ceilalţi; ♦ cultivarea de relaţii pozitive în grup; ♦ participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor; ♦ interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut; ♦ capacitatea de a lua decizii; ♦ toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal; ♦ capacitatea de a asculta cu atenţie; ♦ rezolvarea nonviolentă a conflictelor; ♦ asumarea responsabilităţilor;

Instrumente de înregistrare şi sistematizare a constatărilor :

Instrumente de înregistrare şi sistematizare a constatărilor FIŞA înregistrează datele factuale despre evenimentele importante din comportamentul elevului şi din modul lui de acţiune. SCALA DE APRECIERE sau de clasificare însumează un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării . (scala lui Likert: elevului îi sunt prezentate enunţuri în raport cu care el îşi manifestă acordul/dezacordul pe cicnci trepte: puternic de acord, de acord, indecis/neutru, dezacord, puternic dezacord.)

Slide 29:

Constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o documentare, observarea unor fenomene, experimentarea pe un interval de timp stabilit. INVESTIGAŢIA

Cu ajutorul acestei metode se poate aprecia: :

Cu ajutorul acestei metode se poate apr e cia: ♦ gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată; ♦ capacitatea de a identifica şi a selecta procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a datelor; ♦ abilitatea de a formula şi testa ipotezele; ♦ modul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite; ♦ conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute .

REGULILE UNEI EVALUĂRI EFICIENTE:

REGULILE UNEI EVALUĂRI EFICIENTE C onstrui ţi o imagine pozitivă despre evaluare şi nu o asociaţi cu eşecul ! Nu utilizaţi evaluarea pentru alte scopuri decât cele pentru care este ea proictată!

Cum influenţează evaluarea învăţarea?:

Cum influenţează evaluarea învăţarea? P. Broadfort (1996) arăta : Evaluarea furnizează motivaţia pentru învăţare prin: - aspecte pozitive ale succesului şcolar/demotivarea în cazul insuccesului; - întărirea încrederii elevului în propriile forţe. Evaluarea ajută elevii şi profesorii să decidă ceea ce trebue să înveţe : - evidenţierea a ceea ce este important din ceea ce se predă; - furnizarea feed-bak-ului asupra performanţelor obţinute. Evaluarea ajută pe elevi să ştie cum să înveţe prin: - încurajarea unui ştil de învăţare activ; - infuenţarea alegerilor strategiilor de predare-învăţare - dezvoltarea activităţilor de a înţelege şi aplica în diferite contexte cunoştinţe şi capacităţi. Evaluarea ajută pe elevi să aprecieze eficacitatea învăţării prin: - evaluarea a ceea ce au învăţat; - consolidarea şi transferul a ceea ce au învăţat; - consolidarea unor noi situaţii de învăţare.

VALENŢELE FORMATIVE ALE METODELOR ALTERNATIVE DE EVALUARE :

VALEN Ţ ELE FORMATIVE ALE METODELOR ALTERNATIVE DE EVALUARE Stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă; Asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii; Asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind astfel operaţionale; Asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia; Descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă; Reduce factorul stres.

BIBLIOGRAFIE:

BIBLIOGRAFIE 1. Joiţa, Elena- EDUCAŢIA COGNITIVǍ, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 2. Manolescu, Marin – EVALUAREA ŞCOLARĂ- METODE, TEHNICI, INSTRUMENTE, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2005 3. Meyer, Genevieve- DE CE ŞI CUM EVALUǍM, Ed. Polirom, Iaşi, 2000 4 . Monteil, Jean- Marc- EDUCAŢIE ŞI FORMARE, Ed. Polirom, Iaşi, 1997 5 . Oprea, Crenguţa-Lǎcrǎmioara- PEDAGOGIE , ALTERNATIVE METODOLOGICE INTERACTIVE, Ed. Universitǎţii, Bucureşti, 2003 6. Pintilie Mariana – METODE MODERNE DE ÎNVĂŢARE-EVALUARE, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002

authorStream Live Help