Metode si tehnici de invatare centrate pe elev

Views:
 
Category: Education
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

METODE ŞI TEHNICI DE ÎNVĂŢARE CENTRATE PE ELEV CERC METODIC – CENTRUL I , OLTENITA:

1 METODE ŞI TEHNICI DE ÎNVĂŢARE CENTRATE PE ELEV CERC METODIC – CENTRUL I , OLTENITA METODE SI STRATEGII DE INVATARE CENTRATE PE ELEV I. METODE DE PREDARE-INVATARE INTERACTIVA IN GRUP II. METODE DE FIXARE SI SISTEMATIZARE A CUNOSTINTELOR SI DE VERIFICARE III. METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN STIMULAREA CREATIVITATII IV. METODE DE CERCETARE IN GRUP EXEMPLE DE ACTIVITATI LA CLASA kivu Violeta , Dimulescu Mariana Şcoala de Arte şi Meserii

I. METODE DE PREDARE-INVATARE INTERACTIVA IN GRUP:

2 I. METODE DE PREDARE-INVATARE INTERACTIVA IN GRUP Metoda predarii/invatarii reciproce Mozaicul Metoda schimbarii perechii Metoda piramidei Cubul

II. METODE DE FIXARE SI SISTEMATIZARE A CUNOSTINTELOR SI DE VERIFICARE:

3 II. METODE DE FIXARE SI SISTEMATIZARE A CUNOSTINTELOR SI DE VERIFICARE Tehnica florii de nufar Harta cognitiva (conceptuala) Diagrama cauzelor si a efectului Metoda R.A.I. SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si Gandirii) Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat

III. METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN STIMULAREA CREATIVITATII:

4 III. METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN STIMULAREA CREATIVITATII Brainstorming Explozia stelară Metoda palariilor ganditoare Studiul de caz Phillips 6/6 Tehnica 6/3/5 Metoda Frisco Sinectica Metoda ciorchinelui

IV. METODE DE CERCETARE IN GRUP:

5 IV. METODE DE CERCETARE IN GRUP Tema sau proiectul de cercetare in grup Portofoliul de grup

CUBUL:

6 CUBUL Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective. ETAPE: √ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. √ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie; √ 3.Se împarte grupul în şase grupuri, fiecare grup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului; √ 4.Se comunică forma finală a scrierii, î n tregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).

Limba română Părţi principale şi secundare de propoziţie:

7 Limba română Părţi principale şi secundare de propoziţie 1. Descrie Recunoaşteţi, prin subliniere, subiectele şi predicatele din propoziţiile următoare şi descrieţi cu ajutorul căror întrebări le-aţi aflat pe fiecare: Doi partcipă la un concurs. Pe malul apei cresc sălcii înalte. El a cumpărat zambile. 2. Compară Alegeţi din şirul de părţi de vorbire doar pe acelea care pot fi predicate. Alcătuiţi două enunţuri cu acestea: păsările, sunt, vacanţă, urâte, vor cânta, noapte, câmpie, muncesc. 3. Analizeaza Analizaţi cuvintele subliniate: Cartea de poveşti mă fascinează. Pălăria mamei este pe masă. Andrei a cumpărat o îngheţată .

Slide 8:

4. Asociază Completaţi propoziţiile cu atributele şi complementele potrivite: Pantofii(ai cui?) sunt (unde?). (Câţi?) maci au înflorit(pe unde?). Ea se va întâlni (cu cine?). Gardul (ce fel?) înconjoară (ce?). 5.Aplică Transformaţi subiectele simple în subiecte multiple şi invers: Fetele adună flori de primăvară. Cireşele şi vişinele se coc în iunie. Copiii cântă în corul bisericii. Mama şi copilul sunt de nedespărţit. 6.Argumentează Recunoaşteţi părţile de propoziţie subliniate. Argumentaţi de ce substantivul carte are mai multe funcţii în propoziţie. Cartea este interesantă. Imaginile cărţii sunt atrăgătoare. Noi citim o carte nouă. 8

Slide 9:

9

Slide 10:

10

Slide 11:

11

Slide 12:

12

CIORCHINELE:

13 CIORCHINELE Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii. ETAPE: √ 1. Scrierea unui cuvânt / a unei propoziţii – nucleu ; √ 2. Găsirea unor cuvinte / sintagme în legătură cu termenul pus în discuţie (noţiuni generale); √ 3. Trasarea unor linii de la cuvânt/ propoziţie – nucleu către cuvintele/ sintagmele noi; √ 4. Completarea schemei până la exprimarea timpului.

Limba română Părţi principale şi secundare de propoziţie :

14 Limba română Părţi principale şi secundare de propoziţie Părţi de propoziţie Principale Secundare subiectul predicatul atributul complementul

Slide 15:

15

Slide 16:

16

Slide 17:

17

CADRANELE:

18 CADRANEL E Metoda cadranelor , metodă a gândirii critice, presupune trasarea pe mijlocul foii a două drepte perpendiculare, astfel încât să se formeze cele patru ,,cadrane” şi în care elevii vor nota informaţiile solicitate. Se poate lucra individual sau cu clasa împărţită pe grupe şi atunci fiecare grupa va primi câte o fişă. Se pot propune diferite cerinţe în cadrul metodei cadranelor pentru a realiza obiectivele propuse în lecţia respectivă.

Slide 19:

Matematică Unităţi de măsură pentru lungime 1.Ana parcurge până la şcoală 2 hm, iar Dana 2 km. 2. O bucată de pânză are 18 dm şi una de stofă Care parcurge mai mult? are 18 cm. Care are mai mult? 3. Notaţi cu (A) propoziţiile adevărate 3. Transformaţi în unităţile de măsură cerute: şi cu (F) pe cele false: Un copil de 10 ani are peste 10 m. 5000 mm=.....m Penarul are cel mult lungimea de 25 cm . 3000 m =.....Km Bradul nu are mai puţin de 1 Km. 6 300 cm =....... m O şosea are o lăţime de 1m. 19

Slide 20:

20

PROIECTUL:

21 PROIECTUL Metodă interactivă care constă într-o activitate mai amplă decât investigaţia. Poate fi individual sau de grup. Începe în clasă, se desfăşoară acasă şi se încheie în clasă (tema proiectului, planificarea activităţii, surse bibliografice, metodele de lucru, corectitudinea, acurateţea ştiinţifică, generalizarea problemei, precăutarea, căutarea, interpretarea, comunicarea, evaluarea);

Slide 22:

22 SCOP :-dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală -îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică -stimularea creativităţii şi a încrederii în forţele proprii -cultivarea gândirii proiective REALIZARE : individual FINALIZARE :mapa (dosar tematic), ce cuprinde lucrările copiilor organizate pe cele patru anotimpuri, căreia-dacă i se gândeşte o copertă cu titlul acesta, autor, editură, an de apariţie- se poate constitui într-o “carte” DURATA : un an (un ciclu complet de patru anotimpuri) METODE : -investigaţia -colectarea informaţiilor -prelucrarea informaţiilor -elaborarea lucrărilor pe etape (anotimpuri) -prezentarea mapelor (se face la finele fiecărei etape-anotimp) ANOTIMPURILE

Slide 23:

23 ETAPELE ALCĂTUIRII PROIECTULUI: a. Se defineşte sarcina: -ce ştim despre fiecare anotimp -ce am dori să ştim despre fiecare anotimp -ce ar fi important de aflat şi de reţinut b. Se stabilesc sursele de informaţie: -cărţi (din biblioteca personală, a clasei, a şcolii, a oraşului) -manuale -reviste -mass-media -părinţi -colegi c. Se împart sarcinile: -proiectul este individual, elevul are sarcina de a se informa, colecta date, cere sfaturi/păreri, realiza temele, prezenta mapa d. Se analizează datele: -elevii realizează lucrările sub îndrumarea învăţătoarei şi cu sprijinul părinţilor ; permanent cer sfatul privind sursele alese; e. Transmiterea cunoştinţelor/realizărilor: -prezentarea proiectului (pe paşi şi etape de lucru) se face la sfârşitul orei de opţional (unde nu exista opţionalul se aleg alte momente) -în cadrul orelor de evaluare stabilite la finele fiecărei etape (anotimp) se va prezenta dosarul tematic completat până la acea dată

Slide 24:

24 EVALUAREA - se stabilesc descriptorii de performanţă (vor fi aduşi la cunoştinţa părinţilor si a elevilor care, în modul acesta, se pot autoevalua pe tot parcursul derulării proiectului) - se au în vedere competenţele dobândite în fiecare etapă şi îmbunătăţirea performanţelor pentru etapele viitoare NOTA: Rolul învăţătorului :-îndrumă permanent elevii -indică surse de documentare -face aprecieri permanente asupra aspectului fiecărei lucrări -solicită informaţii asupra stadiului lucrării -atrage atenţia asupra volumului fiecărei părţi -corectează eventualele greşeli de transcriere/redactare -stabileşte criterii de apreciere a lucrărilor Părinţii vor ajuta elevii în procurarea materialelor şi întocmirea mapei (sprijin moral şi material

Slide 25:

25 TOAMN A TOAMNA prezentă în versurile poeţilor români ( recitări de poezii ) TOAMNA -belşug şi armonie : colaje şi desene NE FASCINEAZA TOAMNA LA ORELE DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ a) « Toamna nemuritoare »- tablou din funze şi flori de toamnă presate b) « Covor din frunze »- lucrare din fire c) « Toamna în livadă /parc/ pădure »- lucrare realizată prin diverse tehnici de prelucrare a hârtiei (tăiere, rupere, mototolire, lipire) ; macheta unui parc/colţ de pădure/livadă d) colaj “Fructe şi legume de toamnă” TOAMNA LA COLŢUL DE ŞTIINŢE -amenajarea unui colţ al clasei cu produse ale toamnei TOAMNA LA ŢARĂ- desen liber (amestecuri: tonuri, nuanţe etc.) TOAMNA ÎN CREDINŢA ORTODOXĂ : sărbători religioase 8 septembrie-Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Marie Mică) 14 septembrie-Înălţarea Sfintei Cruci ( post) 14 octombrie –Cuvioasa Paraschiva de la Iaşi 26 octombrie –Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir 27 octombrie –Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi 8 noiembrie –Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil 21 noiembrie -Intrarea în biserică a Maicii Domnului 30 noiembrie –Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, ocrotitorul României Întrebări despre anotimpul TOAMNA -răspunsuri Joc de rol: într-o piesă de teatru joci rolul TOAMNEI . Construieşte un dialog pe care îl ai cu mama ta despre cum pregăteşte toamna cămara de provizii/conserve pentru iarnă.

Slide 26:

26 IARNA IARNA cântată de poeţii români ( recitări ) NE INSPIRA IARNA --colaj -lucrare cu materiale naturale (orez, zahăr, gris, vată etc.) şi materiale sintetice (fire, polistiren, glob pisat etc.) -desen liber -convorbiri despre petrecerea sărbătorilor de iarnă la noi şi la alte popoare IARNA LA COLŢUL DE ŞTIINŢE : -imagini (peisaje) din livezi, vii, păduri, parcuri în anotimpul iarna -curiozităţi legate de viaţa animalelor şi a plantelor de la noi şi nu numai referitoare la activitatea lor în anotimpul iarna -consemnări în calendarul naturii-schimbări legate de anotimp (zile-nopţi, precipitaţii, temperaturi, vânturi) IARNA - anotimpul sărbătorilor creştine, al împăcării şi al darurilor 6 decembrie -Sf. Nicolae 7 decembrie –Sf. Filofteia de la Curtea de Argeş 25 decembrie-Naşterea Domnului (Crăciunul) 26 decembrie-Soborul Maicii Domnului 27 decembrie-Sf. Întâiul Mucenic şi Diacon Ştefan 1 ianuarie -Sf. Ierarh Vasile cel Mare 6 ianuarie -Botezul Domnului (Boboteaza) 7 ianuarie -Sf. Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului 30 ianuarie -Sf. Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gura de Aur 2 februarie -Întâmpinarea Domnului Întrebări despre anotimpul IARNA -răspunsuri Imaginează-ţi o convorbire între cele patru anotimpuri. Ajut-o pe IARNA să găsească cinci argumente prin care să demonstreze că e cel mai frumos anotimp. IARNA şi vitaminele- realizează un afiş prin care trebuie să-i convingi pe colegi de ce e bine să aibă o alimentaţie bogată în vitamine, mai ales în acest anotimp. Să indici şi din ce alimente pot lua vitaminele necesare unui organism rezistent la boli. IARNA cântată de compozitori români şi străini : audiţii muzicale Colindăm, Doamne, colind!-serbare şcolară

Slide 27:

27 PRIMĂVARA PRIMĂVARA - anotimp îndrăgit de poeţi ( concurs de poezii ). MICII ARTIŞTI - colaj - desen liber - lucrare cu materiale naturale (flori şi frunze presate, seminţe, orez, mălai, vată colorată, paste etc.) şi materiale sintetice (fire, nasturi, hârtie, polisti- ren etc.) - felicitarea de 8 Martie ECOURI DE LEGENDĂ ŞI BALADĂ - Legenda mărţişorului - Legenda Babei Dochia - zilele « babelor » PRIMĂVARA ÎN MUZICĂ (compozitori care au cântat acest anotimp ; versuri ale unui cântec) SĂRBĂTORI CREŞTINE : Semnificaţia postului Sf. 40 de mucenici din Sevastia Buna Vestire (25 martie) Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) Vinerea Mare (flori la biserică) Învierea Domnului(Sf. Paşti) Izvorul Tămăduirii Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Maica Sa, Elena ÎNTREBĂRI despre anotimpul primăvara DACĂ ai juca într-o piesă de teatru cu titlul « Primăvara » şi personajele ar fi : flori, fluturi, alte gâze, pomi, râuri, eroi din desene animate etc., ţie ce rol ţi-ar plăcea să joci ? Motivează ! Scrie cinci replici pe care ţi-ar plăcea să le dai ! GHICITORI DESPRE PRIMĂVARĂ SERBARE ŞCOLARĂ: DE ZIUA TA, MĂMICO!

Slide 28:

28 VARA . VARA- anotimpul zilelor lungi şi al nopţilor înmiresmate (transcrierea unei poezii, la alegere) 1 IUNIE-sărbătoarea copiilor lumii –CONCURSURI ŞCOLARE VARA- anotimpul jocurilor în aer liber (desen în acuarelă) VARA ŞI VACANŢA MARE- eşti proprietarul unei pensiuni turistice la mare/munte; creează un afiş prin care să convingi turiştii să petreacă vacanţa în pensiunea ta!) POVEŞTI...REPOVESTITE: “Legenda ciocârliei’ şi “Legenda rândunicii” (povestire pe scurt) VARA în muzică: * titluri de cântece, nume de compozitori care au cântat acest anotimp * audiţii muzicale VARĂ, MINUNATĂ VARĂ!- colaj din hârtie colorată VARA ÎN PĂDURE -desen liber VARA ÎN CREDINŢA ORTODOXĂ (scurte consemnări despre sărbătorile religioase din anotimpul vara) *Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) *Pogorârea Sf. Duh (Rusaliile) *Sfânta Treime *Sfântul Ierarh Grigore Dascălu, Mitropolitul Ţării Româneşti *Naşterea SF. Ioan Botezătorul (Sânzienele-Drăgaica) *Sf. Apostoli Petru şi Pavel *Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul *Sf. Mare Mucenic Tămăduitor Pantelimon *Schimbarea la faţă a Domnului *Adormirea Maicii Domnului *Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul CE ESTE?- întrebări despre anotimpul vara VARA şi bătrânul ei tată, anul, stau de vorbă (alcătuieşte un dialog interesant, amuzant şi plin de învăţăminte) SERBAREA ABECEDARULUI

Slide 29:

29

Slide 30:

30

Slide 31:

31

Slide 32:

32

Slide 33:

33

Slide 34:

34

Slide 35:

35

Slide 36:

36

Slide 37:

37

Slide 38:

38

Slide 39:

39

Slide 40:

40

Slide 41:

41

Slide 42:

42

Slide 43:

43

Slide 44:

44

Slide 45:

45

Slide 46:

46

Slide 47:

47

Slide 48:

48

Slide 49:

49

Slide 50:

50

Slide 51:

51

Slide 52:

52

Slide 53:

53

Slide 54:

54

Slide 55:

55

Slide 56:

56

Slide 57:

57

CONCLUZII Metodele active acordă valoare activismului subiectului::

58 CONCLUZII Metodele active acordă valoare activismului subiectului: Valorifică gândirea critică/ creativitatea; Presupun complementaritate – relaţii; Sistematizează experienţe subiective; Presupun colaborare – cercetare comună; Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină ,,identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat “ ceea ce duce latransformarea elevului în stăpânul propriei formări.

authorStream Live Help