COLEGIUL TEHNIC ,,MIHAI VITEAZU VULCAN HIRSCH

Views:
 
Category: Education
     
 

Presentation Description

PLANETE

Comments

Presentation Transcript

Diapozitivul 30:

COLEGIUL TEHNIC ,,MIHAI VITEAZU VULCAN Autori :HIRSCH ALEXANDRA Profesor coordonator POSTOLACHE DUMITRITA Titlul prezentării : UNIVERSUL ȘI PLANETELE LUI

Diapozitivul 30:

Nemărginit în spaţiu şi nesfârşit în timp este Universul, ultima frontieră! Din lumea noastr ă mic ă , privim oceanul cosmic de mii de ani!

Diapozitivul 30:

Toate galaxiile , împreunã cu spaţiul cuprins între ele , alc ă tuiesc Universul . Acesta este imposibil de m ă surat şi se spune c ă este infinit . Vârsta sa este cuprins ă între 15 şi 17 miliarde de ani .

Diapozitivul 30:

Universul a luat naştere în urma exploziei ,, oului cosmic”. Explozia a fost numit ă de c ă tre astronomul George Gamow (1904-1968) ,,big bang” adic ă marea explozie . Ulterior, materia rezultatã din explozie s-a concentrat în stele, planete , sateliţi , comete , meteoriţi şi praf interstelar .

Diapozitivul 30:

Lumea stelelor închisă în uriaşa formă de galaxie conţine miliarde de sori, fiecare cu familia sa, mai mult sau mai puţin numeroasă. Galaxia noastră, Calea Lactee , e numai una din milioanele de galaxii ale Universului zărite de uriaşele telescoape ale omenirii.

Diapozitivul 30:

Calea Lactee este o galaxie î n spiral ă ce con ţ ine î n jur de 1 00 miliarde de stele. S-a format dintr-un uria ş nor de gaz ş i praf acum 10 miliarde de ani.

Diapozitivul 30:

Dac ă ai c ă l ă tori cu viteza luminii ( 300 000 de km / s ) de la un cap ă t la altul al galaxiei Calea Lactee, ţ i-ar trebui 100 000 ani ca s ă termini c ă l ă toria . Î n centru exist ă un nucleu dens ş i sferic de stele care poate con ţ ine o gaur ă neagr ă . Nucleul este î nconjurat de un disc ce con ţ ine bra ţ e sub form ă de spirale ce sunt formate din stele tinere, iar nucleul ş i marginea discului, din stele mai b ă tr â ne .

Diapozitivul 30:

U na din cele 100 de miliarde de stele din galaxia noastra , Calea Lactee , este şi Soarele care, împreună cu planetele din jurul său, formează Sistemul solar.

Diapozitivul 30:

Sistemul solar se î ntinde pe o suprafaţă î n form ă de disc cu raza de 6 miliarde k m . Cu toate c ă el pare foarte î ntins , la scara Universului acesta este cu adev ă rat minuscul . S-a născut acum 4,5 miliarde de ani, din materia cosmic ă . Între Pământ şi Soare este o distanţă de 150 milioane km.

Diapozitivul 30:

Sistemul solar este format din corpuri cereşti a c ă ror dimensiune variaz ă de la m ă rimea unui gr ă un t e de nisip pân ă la sfere cu diametre de mai multe mii de km Soarele , planetele , sateliţii naturali , sute de asteroizi , milioane de meteori ţ i şi foarte multe comete .

Diapozitivul 30:

Printr-o rezoluţie adoptată în acea zi, Uniunea Astronomică Internaţională (UAI) a modificat, practic, structura sistemului nostru solar , prin introducerea unei noi categorii de obiecte cereşti, numită planete pitice . Data de 24 august 2006 a reprezentat un punct de referinţă în istoria astronomiei moderne.

Diapozitivul 30:

În urma acestei restructurări, sistemul nostru solar are, în acest moment, opt planete mari ( Mercur , Venus , Pământ , Marte , Jupiter , Saturn , Uranus şi Neptun ) şi cinci planete pitice ( Ceres , Pluton , Haumea , Make M ake şi Eris ).

Diapozitivul 30:

Cele 4 planete mai apropiate de Soare - Mercur, Venus, Terra ş i Marte - sunt numite planete terestre din cauza suprafe ţ ei lor rocoase. Planetele dincolo de orbita lui Marte - Jupiter, Saturn, Uranus ş i Neptun - sunt numite gigante gazoase . Planetele pitice sunt : Ceres (considerat ş i aster oi d), Pluton , Haumea, MakeMake ş i Eris ( considerate ş i plutoizi ).

Diapozitivul 30:

Soarele nostru ( Apollo în mitologia romană şi Helios în cea greacă) este o stea galben ă de m ă rime medie care s-a format acum 4,5 miliarde de ani î mpreuna cu tot sistemul nostru solar. Se afl ă î n centrul sistemului nostru solar ş i are ca sateli ţ i toate planetele. Este de 330 330 ori mai greu dec â t P ă m â ntul , de 109 ori mai mare î n diametru ş i ne-ar trebui 1,3 milioane de planete P ă m â nt ca s ă -i umplem volumul.

Diapozitivul 30:

Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar . În mitologia romană, Mercur era mesagerul sau solul zeilor (echivalentul lui Hermes la greci), zeul cel mai iute de picior. Dacă vom observa că planeta are cea mai rapidă mişcare de revoluţie (efectuează o rotaţie completă în jurul Soarelui în 88 de zile terestre), asocierea de nume cu zeul roman e lesne de intuit. Este prima planetă de lângă Soare . Atmosfera acestei planete este similară cu cea a Pământului . Este de 3 ori mai mică dec â t Terra , iar suprafaţa ei este plină de cratere şi câţiva munţi.

Diapozitivul 30:

Al treilea corp ca strălucire de pe bolta cerească, după Soare şi Lună , planeta Venus îşi merită din plin numele roman al zeiţei dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Este, la propriu, cea mai fierbinte planetă a sistemului solar (462°C la suprafaţă) şi se învârte în jurul axei sale în sens retrograd, astfel că soarele-i răsare la vest şi-i apune la est! Are o atmosfera "tropicală" cu presiuni zdrobitoare, de peste 90 de ori mai mari decât pe Pământ şi ploi acide .

Diapozitivul 30:

Venus mai este denumită şi Steaua Dimineţii deoarece, în afară de Soare şi Lună, este cea mai strălucitoare de pe cer. - Este o planetă "leneşă" deoarece îi sunt necesare 243 de zile să facă o rotaţie de 360 grade ( a doua planetă de la Soare ) . - Atmosfera pe Venus este ucigătoare şi este în principal compusă din dioxid de carbon cu mici concentraţii de azot.

Diapozitivul 30:

Pentru Pământ sau P laneta albastră , numele de Terra este cel mai des întâlnit . Terra Mater sau Tellus Mater ( Mama Pământ ) era divinitatea romană ce personifica pământul. Casă pentru milioane de specii, inclusiv omenirea, Pământul este singura planetă din Sistemul solar unde există viaţă. Luminii de la Soare î i ia 8 minute p â n ă atinge P ă m ă ntul ( a treia planetă de la Soare ).

Diapozitivul 30:

Suprafaţa Pământului este acoperită în proporţie de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind solid , "uscat". Zona acoperită de apă este împărţită în oceane, iar uscatul se subîmparte în continente . Între Pământ şi restul Universului există o permanentă interacţiune. Astfel, Luna este cauza mareelor .

Diapozitivul 30:

V ia ţ a nu ar fi ajuns at â t de departe dac ă planeta pe care se afl ă nu ar ap ă r a -o î n modul cel mai eficace posibil. Nucleu l solid al P ă m â ntului format din nichel ş i fier , î mpreuna cu magma lichid ă din jurul s ă u, produce un c â mp magnetic care reflect ă partic u lele ucig ă toare aflate î n v â ntul cosmic trimis de Soare . De asemenea, stratul de ozon blocheaz ă radia ţ iile letale ultraviolete care ar provoca arsuri solare, modific ă ri genetice ş i cancer. F ă r ă el ş i scutul format de c â mpul magnetic nu am mai fi aici .

Diapozitivul 30:

Pământul s-a ciocnit acum 4,5 miliarde de ani cu un corp ceresc de dimensiunile planetei Marte . Impactul a fost atât de puternic încât resturi de material rezultate din ciocnire au fost aruncate în spaţiu, pe orbita Pământului , formând un satelit natural numit Luna . Luna şi-a luat numele de la zeiţa romană Diana care mai era cunoscută şi sub numele de Luna. Luna, ca obiect, era numită în mitologia greacă Selena. Se depărtează de Pământ cu 3 cm pe an .

Diapozitivul 30:

P ă m â ntul face o rota ţ ie complet ă î n jurul axei sale î n 23 ore, 56 minute ş i 4 091 secunde (o zi sideral ă ) . Mi ş carea P ă mântului în jurul axei proprii se nume ş te mi ş care de rota ţ ie. Orbiteaz ă Soarele la o distanţă de aproximativ 150 milioane km, ş i face o rota ţ ie complet ă î n 365 , 2564 zile . Mi ş carea de rota ţ ie a P ă mântului în jurul Soarelui se nume ş te mi ş care de revolu ţ ie. Atmosfera este formată din 78 , 08% azot , 20 , 95% oxigen , 0 , 93% argon , 0 , 038% dioxid de carbon , vapori de apă .

Diapozitivul 30:

Când este vizibilă , Marte are o nuanţă roşiatică şi de aceea i se mai spune şi Planeta Roşie . A fost botezată dup ă numele roman al Zeului Războiului . Culoarea roşiatică a planetei Marte conferită de prezenţa oxidului de fier în solul acesteia induce ideea de sânge, iar de aici până la a asocia numele acestui corp ceresc cu zeul războiului nu a fost deloc cale lungă . Atmosfera este foarte subţire şi este formată în principal din dioxid de carbon . Există foarte multe dovezi despre existenţa activităţilor vulcanice, Marte având chiar şi cel mai mare vulcan din Sistemul Solar numit Olympus Mons ce se ridică la 27 de km de suprafaţă. 

Diapozitivul 30:

Cea mai mare planetă a sistemului nostru solar nu putea să primească decât numele celui mai mare dintre zeii romani : Jupiter ( Zeus la greci) . Are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al Pământului , o masă de 318 ori mai mare şi un volum de 1300 ori mai mare. Marea Pată Roşie (GRS) a fost observată prima oară, de către telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani în urmă. Este un oval de aproximativ 12 000 km / 25 000 km, destul de mare să cuprindă două Pământuri .

Diapozitivul 30:

Celebră pentru inelele sale, planeta Saturn a căpătat numele zeului roman ce patrona muncile agricole şi roadele pământului . Ca o curiozitate, deşi este, ca dimensiuni, a doua planetă a sistemului nostru solar, Saturn este mai uşoară decât apa, astfel că, dacă am avea o apă atât de mare pe care să o aşezăm, planeta ar pluti! În jurul planetei gravitează stânci şi blocuri de gheaţă : inelele . Mărimea lor este cuprinsă între câţiva metri şi câţiva milimetri.

Diapozitivul 30:

P laneta Uranus a primit acest nume tot din mitologia romană, Uranus fiind tatăl lui Cronos ( Saturn în mitologia romană) , deoarece planeta este situată în sistemul nostru solar imediat după Saturn . Uranus este compusă în mare parte din stânci şi felurite gheţuri, cu doar 15% hidrogen şi puţin heliu . Axa de rota ţ ie a planetei este aproape orizontal ă . Aceast ă neobi ş nuit ă orientare ar putea fi rezultatul unei coliziuni cu un corp de foarte mari dimensiuni . Î n apropierea norilor , temperatura atinge - 216 grade Celsius .

Diapozitivul 30:

A opta planetă de la Soare a fost descoperită din creion (prin calcul) de doi astronomi ( Urbain Le Verrier , un reputat astronom francez, şi John Couch Adams , un tânăr astronom englez ), independent unul faţă de celălalt. P laneta a primit numele de Neptun , zeul mărilor şi al oceanelor în mitologia romană. Le Verrier a intuit că aspectul acestei planete este agitat şi schimbător ca al suprafeţei mării. Î nfati ş area alb ă struie a planetei Neptun este dat ă de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare albastr ă . Atmosfera ei con ţ ine de asemenea hidrogen, heliu ş i ap ă .

Diapozitivul 30:

Considerată până nu de mult a noua planetă a sistemului nostru solar , Pluton ( denumirea de Pluto destul de des uzitată în limba română este incorectă , atât planeta , cât şi zeul numindu -se Pluton ) şi -a pierdut acest statut în august 2006 În mitologia romană, Pluton ( Hades la greci) era considerat zeul lumii subpământene.

Diapozitivul 30:

Sistemul solar a fost sortit s ă dispar ă î nc ă din momentul cre ă rii sale. Astfel î n mai pu ţ in de 5 miliarde de ani tot hidrogenul din interiorul Soarelui se va transforma î n heliu, iar Soarele va cre ş te î n dimensiuni “ î nghi ţ ind" planetele p â n ă la Jupiter. Dupa aceasta Soarele se va contracta transform â ndu-se î ntr-o pitic ă alb ă care se va stinge l ă s â nd Sistemul solar î n frig ş i î ntuneric.

Diapozitivul 30:

P ă m â ntul e un glob minuscul, cald ş i fragil î n pomul cu daruri al Universului ! BIBLIOGRAFIE: www. wikipedia Articole din revistele pentru copii Gh. Chiş, Gh. Dorin Chiş – “ Uzina Cosmos” http;// images.google.ro

authorStream Live Help