eminescu & bordenache - luceafarul

Slide 1:

Eminescu în viziunea pictorului Aurel Bordenache Doru Munteanu vã prezint ã Moto: Frumosul ne înconjoarã, sã ne bucurãm de el!

Slide 2:

Eminescu în viziunea pictorului Aurel Bordenache

Slide 3:

În revista “Flacãra” din 14 iunie 1985, Dumitru I. Grumãzescu semneazã un articol “Sunt lucruri pe care nici bombele nu le pot distruge” este vorba de viaţa şi activitatea pictorului Aurel Bordenache, care la data articolului trãia în oraşul Codlea, ca pensionar. S-a nãscut în oraşul Huşi, la 29 septembrie 1902; tatãl a fost inginer şef la Ministerul de Rãzboi, cu studii la Montefiore. Studiile le-a fãcut la Liége, Belgia, între 1909-1911, cu dispensã de vârstã, unde dimineaţa urma şcoala primarã, iar dupã amiaza pânã seara la ora 10 00 urma Şcoala de Arte Frumoase. Directorul acestei şcoli, a vãzut desenele copilului în mapa fotografului la care locuia micul Bordenache, a vrut sã-l cunoascã, fiind încântat de precocitatea acestuia. Ministerul Instrucţiunii din Belgia i-a propus adoptarea, dar el a motivat cã are pãrinţi şi o ţarã, deci, refuzã naturalizarea. Primele douã clase primare le-a absolvit premiant, luând diploma şi refuzând politicos cetãţenia.

Slide 4:

În anul 1912 s-a întors cu familia la Bucureşti. Pe baza certificatului elogios, cercurile oficiale au încercat sã-l înscrie la “Şcoala de Arte Frumoase”, dar directorul – pictorul C.D.Mirea – se opune pentru cã elevul avea doar 11 ani şi potrivit certificatului belgian, ar fi trebuit sã-l înscrie direct în cursul superior: motivul? – nu se poate sã termine facultatea la ... 15 ani! A început cursurile Liceului “Gh. Lazãr” pânã la r ã zboiul din 1916. Pictorul Costin Petrescu – profesor la “Belle Arte” - s-a oferit sã-l pregãtescã în particular.

Slide 5:

Are loc refugierea la Iaşi, unde a fost primit în mod deosebit de pictorii G.Popovici şi Octav Bancilã. A învãţat 2 ani şi a obţinut note maxime. Directorul – pictorul G. Popovici – l-a sfãtuit pe tatãl elevului cã e vorba de un caz unic, dãruit mai presus de orice laudã! Dupã rãzboi are loc întoarcerea la Bucureşti, intrând la “Belle Arte” cu încuviinţarea lui C.D.Mirea; au urmat încã 2 ani de muncã în care elevul Bordenache a obţinut note maxime, tot cu dispensã de vârstã; comisia de desen a Academiei i-a oferit premiul 1.

Slide 6:

Pleacã la Paris, cu ajutorul lui G. Vãsescu din Botoşani cumnat cu V.Morţun (ministru de interne). L-a ajutat şi poetul Octavian Goga. La concursul de intrare la Şcoala Naţionalã şi Superioarã de Arte Frumoase a reuşit primul din 680 de concurenţi şi i s-a eliberat un certificat unic. Între 1919-1923 a fost elevul a doi profesori de picturã şi gravurã, ambii membrii ai Institutului Franţei. La Paris a expus în mai multe rânduri picturã şi sculpturã, a fost preşedintele secţiei române, i-a cunoscut pe Preşedintele Franţei şi pe Preşedintele Adunãrii Naţionale şi pe mai toate notabilitãţile Franţei de atunci.

Slide 7:

L-a onorat cu atenţia sa deosebitã, Domnişoara Elena Vãcãrescu, ministrul plenipotentiar al României la Paris. Au fost banchete unde a ţinut discursuri, fiind autorizat sã vorbeascã în numele artelor române. Munceşte enorm de mult şi cunoaşte foarte mulţi artişti ai vremii, stabileşte foarte multe legãturi cu strãinãtatea.

Slide 8:

A lucrat mult pentru Universitatea din Bucureşti, presa vremii i-a mulţumit pentru desenele timbrelor, ìn valoare de 100 milioane lei, cu care, la cererea lui Nicolae Iorga s-a putut face renovarea clãdirii. A executat, ca danie, în 1928, lucrãrile Mausoleului din Mãrãşeşti, mai dãruind şi 212 lucrãri în ulei fãcute în zona Mãrãşti; lucrãrile s-au vândut şi din banii obţinuţi s-au turnat sculpturile. A realizat portretul mamei lui Dumitru I. Grumãzescu.

Slide 9:

Ca mare iubitor de literaturã, a fost un mare ilustrator de carte. La solicitarea profesorului I.Simionescu, preşedintele Editurii “Cartea Româneascã”, timp de mai mulţi ani, a ilustrat multe volume de Sadoveanu, Rebreanu, Sorbul, Iorga. Mulţi ani a vorbit la “Universitatea Radio”, a scris cronici de tot felul.

Slide 10:

La 4 aprilie 1944, o bombã a cãzut peste clãdirea librãriei “Cartea Româneascã” şi de la incendiu s-au salvat foarte puţine exemplare, din tirajul Eminescu ilustrat de Aurel Bordenache, celelalte fiind mistuite de flãcãri.

Slide 11:

Oraşul Iaşi a luat iniţiativa realizãrii unui centru “Eminescu” şi pensionarul Bordenache i-a oferit lui Dumitru I. Grumãzascu, lucrãrile originale, care au însoţit ediţia, cu dedicaţia: “animatorului Centrului expoziţional Mihai Eminescu – Iaşi, D.I.Grumãzescu, cu cele mai alese sentimente şi bune urãri pentru realizarea deplinã a ţelurilor ce şi-a propus.”

Slide 12:

... ediţia de poezii Mihai Eminescu. Tuşuri de mare fineţe în care şi-a dat întreaga mãsurã a talentului de desenator şi gravor. Pictorul gratificat de Academia parizianã, de cea ieşeanã şi apoi de colegii lui Mirea la Bucureşti, este unul din marii interpreţi ai poeziei, a atins o culme în stãruinţa asupra portretului lui Mihai Eminescu, rudã îndepãrtatã de sânge, “Luceafãr” îndepãrtat şi veşnicã atracţie nocturnã, de maree spre alte ţãrmuri de înţeles şi de mister.

Slide 13:

În imaginea de contrast “Venerã şi Madonã” pictorul îşi dã întreaga masurã a talentului. Gravor de timbre şi de monede de argint, sculptor şi portretist. Toate au fost doar exerciţii pentru eterna întoarcere la Eminescu.

Slide 14:

Un om cu o platformã socialã şi culturalã cât un continent, un om care a ştiut sã refuze artificiile strãine, a rãmas mereu credincios operei lui Eminescu şi veacului ei veşnic. a consemnat: Corneliu Cristea ... un om ca Aurel Bordenache este un capitol viu al culturii naţionale. ... pictorul Aurel Bordenache a decedat în 1987, la 85 ani.

Slide 15:

“Luceafãrul” recitã George Vraca

Slide 60:

Închinare “Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din mare de amar.” motto:

Slide 61:

Greu încercat pãmântul, neamul meu – cu cer mai mult noros decât senin, cu pieptul la rafalã şi venin – A îndrãgit şi a slujit firescu. În mila-I necuprinsã, Dumnezeu rãsplatã la rãbdarea peste poate Le-au dat o minte-n care toţi şi toate Au încãput şi le-A zis EMINESCU.

Slide 62:

La mijloc de gerar şi cireşar Mã cheamã timpul sã îmi cinstesc iar Mintea şi pana nepereche-n har. Şi-n lumi îngemãnate-n ireal La candela simţirii – mut, mental, Îngenunchez ş-ascult SARA PE DEAL. Corneliu Cristea, 1995

Slide 63:

ddmunteanu@yahoo.com Sf ârşit One şti, ianuarie 2011 Ciprian Porumbescu – Balada Eminescu - Luceafarul [George Vraca] fotografiile din Iaşi şi Oneşti aparţin autorului