Referat fizica.

Views:
 
Category: Entertainment
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

Instrumente Optice:

Instrumente Optice Ion Alexandra Gabriela Clasa a IX-a E Colegiul Comercial “Carol I” Constanta

Cuprins : :

Cuprins : Lentile Telescopul Microscopul Lupa

Lentila:

Lentila În optică, lentila este o piesă realizată dintr-un material transparent (sticlă, material plastic, etc.), cu două suprafețe opuse în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina și a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazează pe fenomenul de refracție a luminii, adică schimbarea direcției de propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent în altul.

Tipuri de lentile:

Tipuri de lentile Lentilele se pot clasifica după modul în care acționează asupra razelor de lumină în: lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul convergent;

lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.:

lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.

După forma lor, lentilele sunt: plan-convexe - bombate spre exterior într-o parte, și plane pe cealaltă parte; biconvexe - bombate spre exterior pe ambele părți; meniscuri convergente - bombate spre exterior într-o parte, și spre interior pe cealaltă parte; meniscuri divergente - bombate spre exterior într-o parte, și spre interior pe cealaltă parte, diferența fiind că forma suprafeței bombate este aceeași în ambele părți; plan-concave - bombate spre interior într-o parte, și plane pe cealaltă parte; biconcave - bombate spre interior pe ambele părți. Ca regulă generală, lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. :

După forma lor, lentilele sunt: plan-convexe - bombate spre exterior într-o parte, și plane pe cealaltă parte; biconvexe - bombate spre exterior pe ambele părți; meniscuri convergente - bombate spre exterior într-o parte, și spre interior pe cealaltă parte; meniscuri divergente - bombate spre exterior într-o parte, și spre interior pe cealaltă parte, diferența fiind că forma suprafeței bombate este aceeași în ambele părți; plan-concave - bombate spre interior într-o parte, și plane pe cealaltă parte; biconcave - bombate spre interior pe ambele părți. Ca regulă generală, lentilele convergente s u nt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine.

Elementele unei lentile:

Elementele unei lentile O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafețe șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia: Axa optică este axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbură ale suprafețelor ei. Cînd una dintre suprafețe este plană, axa optică este acea perpendiculară pe suprafața plană care trece prin centrul de curbură al celeilalte suprafețe. Focarele lentilei sînt acele puncte în care se concentrează (sau din care diverg) razele de lumină care vin într-un fascicul paralel orientat după axa optică.

Aberații optice:

Aberații optice Lentilele sferice simple prezintă o serie de defecte care împiedică folosirea lor ca atare în cele mai multe aplicații. Pentru corectarea lor se folosesc fie lentile sferice, fie, cel mai adesea, lentile compuse al căror calcul este în general extrem de complex.

La ce ne foloseste lentila:

La ce ne foloseste lentila Lentila se foloseste in general atunci cand cristalinul ochiului oboseste si nu mai este capabil sa indeplineasca functiile necesare pentru a vedea corect , atunci se aplica o lentila pentru a corecta vederea . Uneori este necesara o lentila pentru a mari obiecte . In ziua de azi lentilele de la ochelari au fost inlocuite cu lentilele de contact care sunt mai mici si mai compacte .

Telscopul:

Telscopul Telescopul este un instrument care colectează lumina de la un obiect îndepărtat, se concentrează într-un punct (numit focar), și produce o imagine mărită. Deși se indică cu termenul "telescop", de obicei, telescopul optic, care operează în frecvențele luminii vizibile, există, de asemenea, telescoape sensibile la alte frecvențe ale spectrului electromagnetic. După principiul de funcționare există două tipuri principale de telescoape optice: reflector și refractor. În telescopul reflector imaginea observată este reflectată de o oglindă intr-un sistem de prisme si apoi la o lentilă ocular, așezata de obicei pe partea laterală a instrumentului. În telescopul refractor se folosește refracția în lentile.

Istorie:

Istorie Nașterea telescopului refractor este de obicei atribuitǎ lui Galileo Galilei, care a arătat prima aplicație în Veneția în 1609. De fapt, primele lentile au fost construite în 1607 de către artizani olandezi care le-au aplicat instrumentelor rudimentare cu putere de rezoluție foarte mică. Proprietățile lentilelor, oricum, erau cunoscute de ceva timp și trebuie să fie atribuit lui Galileo meritul de îmbunătățire și prima utilizare astronomică. Deși se pare că primul telescop a fost construit în 1608 de către danezul Hans Lipperhey (circa 1570-1619): era unul reflector.

Telescopul optic:

Telescopul optic Telescopul optic formează imagini ale cerului relativ apropiate și mărește luminozitatea aparentă a aștrilor, permițând distingerea detaliilor și observarea a mult mai multor stele decât cu ochiul liber. Telescoapele optice sunt împǎrțite în douǎ categorii principale: telescoape reflectoare și telescoape refractoare. Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular . Telescoapele de refracție au 2 lentile: una mare, plasată în partea frontală și numită "obiectiv", care colectează lumina, și una mică în partea posterioară, "ocularul", care focalizează razele luminoase în ochiul observatorului. Acest telescop a fost utilizat de Galileo Galilei în anul 1609 pentru a privi Luna, pe care a văzut-o de 30 de ori mai aproape decât cu ochiul liber .

Obiectivele cu deschideri mari mai mult de doi metri sunt domeniu evident a telescoapelor care reflectă. Dupǎ o anumită dimensiune lentilele devin atât de scumpe și grele încât a fost, din punctul de vedere tehnic și economic, impracticabil de a le folosi. Comparativ cu luneta astronomică , telescopul are ca avantaje: posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari; lipsa aberațiilor cromatice ; efecte de difracție mai mici; putere separatoare și grosisment superior . Telescopul optic poate fi utilizat atât pentru observarea directă, cât și pentru cercetări fotografice sau spectroscopice . Telescopul optic cu cel mai mare obiectiv din lume, 10,4 metri, (august 2009) este Grantecan.:

O biectivele cu deschideri mari mai mult de doi metri sunt domeniu evident a telescoapelor care reflectă. Dupǎ o anumită dimensiune lentilele devin atât de scumpe și grele încât a fost, din punctul de vedere tehnic și economic, impracticabil de a le folosi. Comparativ cu luneta astronomică , telescopul are ca avantaje: posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari; lipsa aberațiilor cromatice ; efecte de difracție mai mici; putere separatoare și grosisment superior . Telescopul optic poate fi utilizat atât pentru observarea directă, cât și pentru cercetări fotografice sau spectroscopice . Telescopul optic cu cel mai mare obiectiv din lume, 10,4 metri, (august 2009) este Grantecan.

La ce ne foloseste Telescopul:

La ce ne foloseste Telescopul Telescopul este un instrument optic care permite observarea obiectelor indepartate si neclare ca si cum ar fi mult mai luminoase si mai apropiate de observator . Telescoapele sunt folosite in astronomie pentru observarea corpurilor ceresti indepartate . Pentru sute de ani , telescoapele au fost singurele instrumente folosite pentru observarea planetelor si a galaxiilor . Chiar si azi navetele cosmice pot ajunge doar vecinii nostri apropiati din sistemul nostru solar , oamenii de stiinta continuand sa se bazeze pe telescop in studierea stelelor , nebuloaselor si galaxiilor aflate la mare distanta .

Microscopul:

Microscopul Microscopul este un instrument optic care mărește imaginea unui obiect observat printr-un sistem de lentile. Cel mai răspândit tip de microscop este microscopul cu lumină artificială , descoperit prin anii 1600. Cel mai precis miscroscop din lume a fost inaugurat în octombrie 2008 la Universitatea McMaster din Hamilton și a costat 15 milioane de dolari .

Tipuri:

Tipuri microscop cu lumină artificială: microscop cu lumină polarizată microscop fluorescent microscop cu contrast de fază microscop de contrast prin interferență microscop cu lumină catodică microscop confocal cu las e r ( Confocal Laser Scanning Microscope , CLSM ) 4Pi-Microscop microscop de contrast și reflexie microscop cu imersie microscop roentgen microscop electronic microscop cu neutroni microscop cu unde ultrascurte microscop cu forță atomică ( Atomic Force Microscope , AFM )

La ce ne foloseste microscopul:

La ce ne foloseste microscopul Microscopul electronic este folosit in diferite domenii de cercetare , dar una din utilizarile curente este in domeniul cercetarilor medicale si biologice.Substantele biologice , in general, nu pot fi studiate sub forma vie, deoarece la o tensiune curenta de 30-50 000 V, timpul de expunere a probelor biologice in vid este destul de lung, ceea ce conduce la distrugerea tesuturilor vii.In 1962 a fost pus la punct un microscop electronic pentru cercetarile biologice pe viu . La acest microscop se foloseste o tensiune de 2 000 000 V , ceea ce conduce la micsorarea sensibila a timpului de expunere si deci si la o absorbtie mult mai mica a fasciculului de electroni in proba biologica .

Lupa:

Lupa O lupă este un instrument optic format dintr-o lentilă convergentă sau dintr-un ansamblu convergent de lentile, fixate într-o montură, care, așezat în fața unui obiect, dă o imagine mărită a acestuia, permițând examinarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni. O lupă uzuală are o distanță focală de circa 25 cm, corespunzând unei puteri optice de 4 dioptrii. Grosismentul (mărirea aparentă a dimensiunilor unui obiect cu ajutorul unor instrumente optice) unei astfel de lupe este de "2×". Grosismentul unei lupe de ceasornicar sau de bijutier ajunge până la valoarea de "10×".

La ce ne foloseste lupa:

La ce ne foloseste lupa Ochiul nu poate distinge amanunte oricat de mici , din cauza puterii separatoare limitate de care dispune . Putem mari puterea separatoare a ochiului folosind o lupa , care este o lentila convergenta ( sau un sistem convergent) cu distanta focala mica si care se asaza intre obiect si ochi astfel incat sa formeze o imagine virtuala a obiectului , dreapta si marita .

authorStream Live Help