24 ianuarie 1859

Views:
 
Category: Entertainment
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

24 IANUARIE 1859 UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE:

24 IANUARIE 1859 UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

Slide2:

24 IANUARIE este ziua în care sărbătorim an de an, din 1859 încoace, un mare eveniment al istoriei poporului român: Unirea Principatelor Române .

Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de persoana lui Al.I.Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor Principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.     :

Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de persoana lui Al.I.Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor Principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.    

La sugestia puterilor favorabile unirii, Congresul de la Paris, din 1856, a hotărât ca statutul Principatelor să fie stabilit prin consultarea locuitorilor din cele două ţări, în cadrul unor Adunări ad-hoc. :

La sugestia puterilor favorabile unirii, Congresul de la Paris, din 1856, a hotărât ca statutul Principatelor să fie stabilit prin consultarea locuitorilor din cele două ţări, în cadrul unor Adunări ad-hoc.

Lucrările Adunărilor au fost deschise în septembrie 1857. În zilele de 7-8 octombrie/19-20 octombrie, Adunările ad-hoc ale Moldovei şi Ţării Româneşti au votat rezoluţii asemănătoare, exprimând, unanim, voinţa lor de unire.:

Lucrările Adunărilor au fost deschise în septembrie 1857. În zilele de 7-8 octombrie/19-20 octombrie, Adunările ad-hoc ale Moldovei şi Ţării Româneşti au votat rezoluţii asemănătoare, exprimând, unanim, voinţa lor de unire.

Întrunite în capitala Franţei pentru a lua în discuţie cererile celor două Divanuri ad-hoc, august 1858, puterile europene au adoptat Convenţia de la Paris: 1. Principatele îşi păstrau autonomia sub suzeranitatea Porţii şi sub protecţia celor şapte puteri; 2. se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, fiecare având instituţii proprii; 3. se înfiinţau instituţii comune precum Comisia Centrală de la Focşani, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, armata; 4. se prevedeau principii de organizare şi modernizare a viitorului stat; 5. dreptul la vot rămânea cenzitar.:

Întrunite în capitala Franţei pentru a lua în discuţie cererile celor două Divanuri ad-hoc, august 1858, puterile europene au adoptat Convenţia de la Paris: 1. Principatele îşi păstrau autonomia sub suzeranitatea Porţii şi sub protecţia celor şapte puteri; 2. se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, fiecare având instituţii proprii; 3. se înfiinţau instituţii comune precum Comisia Centrală de la Focşani, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, armata; 4. se prevedeau principii de organizare şi modernizare a viitorului stat; 5. dreptul la vot rămânea cenzitar.

Întrucât în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naţionale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească, iar Europa să fie pusă în faţa faptului împlinit, act realizat la 24 ianuarie 1859.:

Întrucât în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naţionale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească, iar Europa să fie pusă în faţa faptului împlinit, act realizat la 24 ianuarie 1859.

Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante şi au reuşit să câştige sprijin pentru cauza românilor. Încă din a doua şedinţă a Conferinţei din 1/13 aprilie 1859, Franţa, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul Otoman şi Austria însă tergiversau. Poarta a acceptat oficial, o dată cu Austria, în a treia şedinţă a Conferinţei de la Paris din 25 august/7 septembrie 1859, să recunoască la rândul ei, dubla alegere.:

Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante şi au reuşit să câştige sprijin pentru cauza românilor. Încă din a doua şedinţă a Conferinţei din 1/13 aprilie 1859, Franţa, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul Otoman şi Austria însă tergiversau. Poarta a acceptat oficial, o dată cu Austria, în a treia şedinţă a Conferinţei de la Paris din 25 august/7 septembrie 1859, să recunoască la rândul ei, dubla alegere.

La începutul lui noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiţii considerate, în ţară, inacceptabile. La capătul Conferinţei, Poarta a elaborat un nou firman la 4/16 decembrie 1861 prin care a renunţat la condiţiile anterior solicitate. Şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franţei cât şi cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. :

La începutul lui noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiţii considerate, în ţară, inacceptabile. La capătul Conferinţei, Poarta a elaborat un nou firman la 4/16 decembrie 1861 prin care a renunţat la condiţiile anterior solicitate. Şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franţei cât şi cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezintă primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar . HORA UNIRII, cunoscut cântec pe versurile poeziei cu acelaşi nume de Vasile Alecsandri şi publicat pentru prima dată la Iaşi, în numărul 51 al revistei Steaua Dunării, însoţeşte de atunci marele eveniment.:

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezintă primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar . HORA UNIRII, cunoscut cântec pe versurile poeziei cu acelaşi nume de Vasile Alecsandri şi publicat pentru prima dată la Iaşi , în numărul 51 al revistei Steaua Dunării, însoţeşte de atunci marele eveniment.

realizator: prof. dr. TANASE LUISA-GEORGIANA Şcoala Gimnazială Frătăuţii Vechi, Suceava:

realizator: prof. dr. TANASE LUISA-GEORGIANA Şcoala Gimnazială Frătăuţii Vechi, Suceava

authorStream Live Help