Studiul unui mediu terestru

Views:
 
Category: Entertainment
     
 

Presentation Description

No description available.

Comments

Presentation Transcript

STUDIUL UNUI MEDIU TERESTRU:

STUDIUL UNUI MEDIU TERESTRU Realizatori : C îndea Andreea Pop Alexandra Şandor Iulia Prof. îndrumător: L őrincz Loredana An şcolar: 2012-2013

PowerPoint Presentation:

Primul pas în studierea mediului terestru ales de noi constă în studierea factorilor abiotici prezenţi. Pentru a realiza acest pas, parcurgem următorii parametri: Studiul factorilor abiotici

1.Delimitarea zonei:

1.Delimitarea zonei Pentru delimitarea unei zone ne- ar trebui în mod normal 4 ţăruşi şi o bandă/sfoară, însă zona aleasă de noi este deja delimitată de un gard viu.

2.Stabilirea poziţiei geografice:

2 .Stabilirea poziţiei geografice Zona aleasă de noi este o grădină obişnuită care se află în spatele blocului colegei noastre, Alexandra. Se află în zona de vest a oraşului, în cartierul Decebal, Strada Cuza Vodă, blocul 8A. Aria grădinii este de aproximativ 25 m 2 . * = poziţia exactă a grădinii.

Localizarea pe hartă 2D:

Localizarea pe hartă 2D

Localizarea pe hartă 3D:

Localizarea pe hartă 3D

3.Temperatura:

3 .Temperatura În cele 3 zile de studiu, am constatat că temperatura a fost variabilă şi instabilă. Am înregistrat temperaturile de mai sus . Instrument folosit : termometru

4. Luminozitatea:

4 . Luminozitatea 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 TIMP SENIN TIMP NOROS CER ACOPERIT COMPLET Ne-am ghidat după următorul tabel care se află de asemenea şi în manual: Am notat următoarele intensităţi luminoase zilnic:

5. Viteza Vântului:

5 . Viteza Vântului Deoarece nu am avut un anemometru , a m apreciat viteza vântului după următorul tabel: Intensitatea luminoasă Efecte Vânt slab Se leagană frunzele Vânt potrivit Se mişcă rămurelele Vânt puternic Se mişcă ramurile Vânt foarte puternic Se rup ramurile Instrument: anemometru Am constatat că în prima zi vântul a fost potrivit, în timp ce în a doua zi vântul a fost slab şi în cea de a treia, vântul a fost foarte puternic.

6. Tipul solului :

6 . Tipul solului În urma prelevării probelor de sol am constatat că acesta este brun .

PowerPoint Presentation:

Studiul factorilor biotici Urm ătorul pas in studiul unui mediu terestru presupune studierea factorilor biotici. Pentru a realiza acest pas vom parcurge următorii parametri:

1. Vieţuitoare :

În zona luată spre studiu s-au distins următoarele specii de plante si animale: - măr - dud - pisică 1. Vie ţ uitoare

PowerPoint Presentation:

○ ◄ █ - Măr ◄ ● ◄ - Dud ● █ ◄ ● - Motan ○ - Pisică ● 2. Diagrama zonei studiate

PowerPoint Presentation:

3. Frecvenţa v = M ăr Dud Pisică Frecvenţa 12,5 % 37,5 % 50 % Reprezintă populaţia exprimată in procente dintre numărul indivizilor din specia studiată si numărul indivizilor din toate celelalte specii. Aplica re a formulei

PowerPoint Presentation:

4. Constan ţa – se referă la consecvenţa speciilor în biocenoză. În cazul nostru numărul speciilor este mic deci şi constanţa este mică. 5. Dominanţa – se refer ă la prezen ţ a majoritar ă a unei specii. În cazul nostru, specia dominantă este pisica . 6. Diversitatea – numărul de specii din biocenoză . Numărul de specii din zona aleasă de noi este 3 .

7. Efectivul populaţiei :

7. Efectivul populaţiei Reprezintă numărul de indivizi ai unei populaţii. Măr Dud Pisică Efectivul 1 3 4 Informaţiile privind efectivul fiecărei populaţii din zona aleasă de noi sunt înregistrate în următorul tabel.

8. Densitatea:

8. Densitatea Reprezintă raportul dintre numărul de indivizi şi unitatea de suprafaţă sau de volum. Măr Dud Pisică Densitatea 0,01 0,04 0,05 Valorile densităţii populaţiilor în zona studiată: ρ = ρ – densitatea N – numărul de indivizi S – suprafaţa

9. Distribuţia in spaţiu:

9. Distribuţia in spaţiu Poate fi de 3 feluri: uniformă grupată întâmplătoare Distribuţia indivizilor fiecăr e i populaţii este prezentată in tabelul de mai jos: Măr Dud Pisică Distribuţia întâmplătoare întâmplătoare întâmplătoare

10. Structura pe sexe:

10. Structura pe sexe Raportul procentual dintre mascul si femelă: Predomină masculi populaţie în regres numeric Predomină femelele populaţie în plină creştere Raport 1:1 populaţia este stabilă În cazul zonei alese de noi numărul motanilor este mai mare decât numărul pisicilor ceea ce înseamnă ca populaţia este în regres numeric

Concluzii:

Concluzii În urma proiectului, am constat at că zona aleasă de noi, şi anume grădina, este o suprafaţă destul de lipsită de viaţă, având în componenţa ei doar 3 specii. În cele 3 zile s-a nimerit ca vremea să fie instabilă şi ca valorile factorilor abiotici să difere considerabil de la o zi la alta, datorită faptului că proiectul a fost realizat toamna .

Bibliografie:

Bibliografie Caietul de biologie cls . a VIII-a

PowerPoint Presentation:

VĂ MULŢUMIM!

authorStream Live Help