tehnici de memorare / invatare rapida

Slide 1:

Tehnici pentru învăţare rapidă şi eficientă Tehnici Metode Exemple Descarcă GHIDUL GRATUIT

Slide 2:

Teză, Admitere , Sesiune , Licenţă sau Disertaţie .......... preocuparea primordială a oricărui elev sau student, la un anumit moment din viaţă. DAR Nici după finalul bătăliei războiul nu este terminat deoarece î n vremurile cotidiene, procesul de î nv ăţ are trece dincolo de grani ţ ele institu ţ ionale ş i se infiltreaz ă î n via ţ a de zi cu zi, î n procesele de munc ă , de angajare, de dezvoltare personal ă/ profesional ă . Solu ţ ia = o mai bun ă gestionare a timpului, prin asimilarea c â t mai eficient ă a un volum c â t mai cuprinz ă tor de cuno ş tin ţ e. CUM? Contrar opiniei generale î nv ăţ area NU este un proces at â t de complex ş i dificil, dac ă de ţ ii ARMELE POTRIVITE .

Slide 3:

Iat ă c âţ iva dintre factorii cheie ce ar trebui lua ţ i î n considerare: Planificarea Perioadele optime de î nv ăţ are Memoria selectiv ă ş i rela ţ iie logice î ntre informa ţi i Sistematizarea informa ţ iei Sursele de informare Tehnicile ş i instrumentele de memorare Limbajul nonverbal î n examen ş i implica ţ iile acestuia Somnul şi î nv ăţ area eficient ă Să dezvoltăm…..

Slide 4:

Planificarea – programul de studiu individual S ă detaliem……… Presupunem c ă ai de reţinut 80 de pagini. Intuitiv ajungi la concluzia că în 5 zile treci de două ori prin materie. Şi acum începi calculele : Ai prea puţin timp la dispoziţie? Vezi unde poţi scădea numărul de ore (nu calitatea): poate un sfert din materie e mai uşoară (şi mai tai, mai găseşti scurtături şi faci 35 de ore); repetarea ia mai puţin dacă ai folosit corect tehnicile de învăţare (şi atunci la prima repetare ai nevoie doar de 15 ore, iar la a doua de 10 ore şi uite că deja ai câştigat 12-15 ore!). Elaborează un plan P rogram de î nv ăţ are special conceput pentru lipsa de timp din sesiune http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/ Ziua I II III IV V VI VII VIII IX X repetari invatare initiala . 3-5 . . 1-2 . . . 1-2 pauza . p . p p . p p p . m ateria fiind grea, nu poţi învăţa mai mult de 2 pagini / oră (prima parcurgere ) 40 de ore ş tii din experienţă că repetarea îţi ia cam 50% din timp 20 de ore timp pentru „finisare" 12-15 ore T otal 72-75 de ore - Dacă numărul de ore de învăţare pe zi alocate acelei materii este de 10 opt zile

Slide 5:

P erioadele optime de invatare Este dovedit ştiinţific faptul că: După ora 11,30-12 capacitatea de muncă scade destul de mult şi se menţine scăzută timp de 1-2 ore după masa de prânz. În acest interval se instalează oboseala, neatenţia, plictiseala sau chiar starea de somnolenţă. Cea mai scăzută productivitate a învăţării este între orele 13 şi 15. Este un moment propice relaxării şi somnului de amiază, cu toate efectele lui benefice. Află despre ciclurile productivităţii învăţării şi logica şedinţei de studiu http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.r o/ Capacitatea de muncă creşte din nou spre orele 16-17, acesta fiind momentul în care vom putea stoca în memorie informaţiile pe care vom dori să le reţinem zile sau chiar săptămâni, datorită faptului că memoria de lungă durată este cea mai eficientă după ora 16. În concluzie, am putea spune că intervalele cele mai bune pentru a învăţa sunt 8,00 - 11,30 (12,00) şi de la orele 16-17 până la ora culcării.

Slide 6:

Selectivitatea în reţinerea informaţiilor şi relaţiile logice între informaţii Cu cât un material este mai concret (“intuitiv - senzorial”, spun psihologii), cu atât îţi rămâne mai uşor în minte. Dimpotrivă, un material abstract (spre exemplu idei sau teorii cu un grad înalt de generalizare, în care exemplificarea concretă este sporadică sau absentă) este mult mai greu de întipărit şi chiar de reţinut. De aceea un material abstract este mai uşor de reţinut dacă dai un exemplu concret . „O propozi ţ ie cognitiv ă este adev ă rat ă numai dac ă informa ţ ia (cuno ş tin ţ a) pe care o exprim ă corespunde st ă rii de fapt (obiectului) despre care se vorbe ş te, este fals ă dac ă ceea ce sus ţ ine nu este adev ă rat, este probabil ă dac ă nu putem stabili nici adev ă rul nici falsitatea ei”. Greu, nu? Compară însă cu exemplul : (1) adev ă rat: metalele sunt bune conducătoare de electricitate (2) falsă: există cai înaripaţi (3) probabilă : numărul stelelor din galaxia noastră este par. !! U n experiment efectuat de un celebru psiholog, H. Ebbinghaus, a constatat că pentru memorarea a 12 silabe fără sens au fost necesare în medie 16,5 repetiţii, iar pentru memorarea a 36 de silabe tot fără sens au fost necesare 54 de repetiţii. În schimb, pentru memorarea a 480 de silabe cu sens, care reprezentau şase strofe dintr-o poezie, au fost necesare doar opt repetiţii! Află despre metodele memorării logice, bazate pe relaţiil între obiectele şi fenomenele care trebuie învăţate. http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Slide 7:

Sistematizarea informaţiei Crezi că o poţi memora? După câte repetări? Iată cum ar arăta transpusă într-un mod care să cuprindă esenţialul şi să o facă uşor de reamintit ori de câte ori este citită : “ Economia de piaţă este acel mod de organizare şi funcţionare al economiei în care asigurarea bunurilor şi serviciilor are la bază îndeosebi proprietatea privată, iar raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de stabilire a priorităţilor economice, a metodelor de producere şi organizare; accesul la bunurile economice pentru diferite persoane sau categorii de persoane este reglat prin preţ”. “Econ. de piaţă = mod de organiz. + funcţ. al ec.: - asigurare bunuri + servicii ß proprietatea privată - rap. cerere - ofertăàprincipiile de stabil. a: = priorit. ec. = met. de producere + organizare - acces la bunuri ec. (pt. pers./ categ. de pers.)ßpreţ” Descoperă trucur i, semne si codificări pentru a sintetiza materia http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Slide 8:

Sursele de informare Folose ş te î ntotdeauna mai multe surse de informare ! De ce? Hai s ă facem î mpreuna un scurt calcul ! Programa/bibliografia recomandata e unica sursă din care îţi extragi informaţiile, uiţi, să zicem, 25%. Dacă însă prin consultarea mai multor surse (cărţi, tratate, culegeri, cursuri), care dezvoltă un singur aspect, mai mult sau mai puţin mărunt, aproape epuizându-i conţinutul, întorcându-l pe toate feţele, sau consultând surse care tratează un subiect mai general şi din alte puncte de vedere, poate că vei ajunge să cunoşti - să spunem - cu 60% mai mult decât ceea ce cere programa . Cunoscând deci 160% din ceea ce ţi se cere, consolidându-ţi deci planul lecţiei prin memorare involuntară, poţi uita “liniştit” cei 25% “legali”, pentru că 25% din cei 160% înseamnă 40% cunoştinţe uitate. Iar următorul calcul simplu ne scuteşte de orice comentarii: 160% - 40% = 120%. Adică, pe lângă faptul ca detii cunostinte integral (100%) despre ceea ce îţi cere manualul, mai ai şi rezerva de 20% cu care te poţi descurca în cazul în care ai probleme la examen. Află detalii şi primeşte exemple concrete despre folosirea corectă a mai multor surse de informare http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Slide 9:

Mai întâi în ţ elege - abia apoi memoreaz ă ! Exemplu : Pentru cine învaţă limba germană, declinarea substantivelor este o piatră grea. Regula este următoarea: Substantivele de orice fel au la nominativ, la genitiv şi la acuzativ plural aceeaşi terminaţie. La dativ plural se adaugă la această formă comună terminaţia –n , cu excepţia substantivelor terminate la nominativ plural în –n sau –s ; acestea au la plural la toate cazurile aceeaşi formă. Ai înţeles, nu? Nici eu. Dar o simplă schemă lămureşte totul: Utilizeaz ă diferite tehnici de memorare (global ă , par ţ ial ă , mi x t ă, metoda de la A la Z etc . ) F olose ş te diferite instrumente ajut ă toare care s ă faciliteze memorarea : sublinierile, incadr ă rile, marcarea cu ajutorul culorilor, schemele. Tehnicile şi instrumentele de memorare Ştiai că....? Î n general, in urma unei activitati de invatare retinem: - 10% din ceea ce citim ; - 20% din ceea ce auzim ; - 30% din ceea ce vedem ; - 50% din ceea ce vedem si auzim - 80% din ceea ce spunem ; - 90% din ceea ce spunem si facem Pentru mai multe detalii ş i exemple concrete http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Slide 10:

Ştiai că....? Nivelul reţinerii e mai mare după somn decât după o perioadă de veghe. În plus , după 2 ore de somn, datele se reaşează la fel de bine ca după 8 ore de somn. Mult mai multe detalii despre secretele somnului î n rela ţi a cu procesul de î nv ăţ are ş i cum s ă le folose ş ti î n avantajul t ă u http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/ Somnul şi învăţarea eficientă

Slide 11:

E dovedit de psihologi : D in totalul mesajelor pe care le transmitem, nici m ă car 10% nu sunt extrase din cuvinte! În jur de 40% sunt v erbal e (incluzând tonalitatea vocii, inflexiunea etc.), iar peste 50 % sunt semnale non-verbale, oferite de anumite p ă r ţ i ale corpului nostru, semnale care de multe ori exprim ă neconcordan ţ a dintre ceea ce spunem ş i ceea ce gândim. S ă analiz ă m doar dou ă exemple: Citeşte şi interpretează limbajul non-verbal al examinatorului Cel mai important gest de evaluare critic ă (nu neap ă rat negativ, ci pur ş i simplu de evaluare) este gestul mâinii sprijinite de obraz , cu degetul ar ă t ă tor ridicat, în timp ce un alt deget acoper ă buzele, iar degetul mare acoper ă b ă rbia. Atunci trebuie s ă fii atent la explica ţ ii, am ă nunte, intona ţ ie, convingere. Gestul de încle ş tare a mâinilor indic ă atitudinea critic ă a examinato rului fa ţă de expunerea noastr ă . Care se poate referi la r ă spunsul t ă u, la timpul prea mare alocat (pe care ar vrea s ă îl scurteze, dar nu ş tie cum, pentru c ă îl intereseaz ă s ă aud ă ceva anume în r ă spunsul t ă u). Cercet ă rile efectuate de renumi ţ i psihologi au dus la concluzia că acesta este un gest de frustrare, care semnalizeaz ă c ă cel în cauz ă î ş i reprim ă o atitudine negativă. Gestul are trei variante: coatele sprijinite pe mas ă , iar degetele încle ş tate înaintea fe ţ ei; mâinile încle ş tate a ş ezate pe mas ă , deci la acelaşi nivel cu coatele; ş i mâinile încle ş tate şi lăsate în poală în poziţie de şedere sau, în cazul în care profesorul stă în picioare, lăsate în jos. Pentru a afla mai multe secrete despre semnalele nonverbale ş i interpretarea lor http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Slide 12:

Descarcă GRATUIT Ghidul despre SECRETELE ÎNVĂŢĂRII CORECTE Ş I RAPIDE http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/