nordul Moldovei

Slide 1: 

Bisericile pictate din nordul Moldovei

Slide 2: 

Bisericile pictate din nordul Moldovei aparţin unor mănăstiri 0rtodoxe din judeţul Suceava, construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul celui de-al XVI-lea. Următoarele 7 biserici pictate au fost înscrise, începând din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO (în ordine alfabetică): Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava, Voroneţ.

Slide 4: 

(Biserica "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul") Arbore

Slide 5: 

Biserica a fost paraclis de curte al pârcălabului Luca Arbore. Pictura murală se remarcă prin excepţionala durabilitate a pigmentului albastru. Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt evidenţiat prin absenţa turlelor. Concepută şi construită într-o formă simplă, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, construcţia uimeşte prin marea sa stilizare. Din mobilierul paraclisului nu s-a păstrat mare lucru, în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul Luca Arbore, ucis din porunca lui Ştefăniţă Vodă în anul 1523. Situat în pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina.

Slide 6: 

HUMOR Biserica "Buna Vestire"

Slide 7: 

Biserica Mănăstirii Humor din Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiag şi pictată în 1535 de echipa meşterului Toma („Toma de la Humor”). Caracteristic pentru acest monument este pridvorul cu două arcade frânte şi pictura murală a Fecioarei cu pruncul din luneta uşii de intrare şi portretele votive din naos. Domnitorul Vasile Lupu a ridicat în 1641 turnul clopotniţă.

Slide 8: 

Moldoviţa Biserica "Buna Vestire"

Slide 9: 

Biserica Mănăstirii Moldoviţa a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareş în 1532. Pictura realizată în 1537 este atribuită meşterului Toma ("Toma de la Humor"), cel care a pictat şi Mănăstirea Humor. Cele mai bine păstrate picturi murale sunt cele de pe faţada sudică. Înspre vest, intrarea în biserică se face printr-un pridvor cu cinci arcade: trei se deschid spre vest şi câte una spre nord şi sud. Cele trei abside exterioare – una la altarului şi două ale naosului sunt împodobite cu picturi reprezentând scena rugăciunii tuturor sfinţilor, cărora li se alătură imaginile reprezentanţilor culturii clasice: Pitagora, Platon, Aristotel şi Sofocle, consideraţi precursori ai creştinismului.

Slide 10: 

Pătrăuţi Biserica "Sfânta Cruce"

Slide 11: 

Biserica "Sfânta Cruce" din Pătrăuţi este prima ctitorie certă a domnitorului Ştefan cel Mare, din 1487. Renumele i se trage de la pictura murală din pronaos cu un subiect rar: cavalcada Sfintei Cruci.

Slide 12: 

Probota Biserica "Sfântul Nicolae"

Slide 13: 

Biserica Mănăstirii Probota din satul Probota, comuna Dolhasca a fost ridicată de domnitorul Petru Rareş în 1530 pe locul unei mai vechi construcţii ruinate. Restaurarea recentă a dat la iveală, sub un strat de pictură mai nouă, pictura originală de o mare valoare artistică. Nota distinctivă a bisericii o dă bolta pictată, care aminteşte de bolta Capelei Sixtine de la Vatican.

Slide 14: 

Suceava Suceava Biserica "Sfântul Gheorghe"

Slide 15: 

Actuala biserică a mănăstirii (cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe - purtătorul de biruinţă) a fost începută în anul 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Chior (1505-1517) şi terminată de Ştefăniţă Vodă (1517-1527) în anul 1522. A fost destinată a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei şi a fost pictată, atât la interior cât şi la exterior, între anii 1532-1534, în timpul domniei lui Petru Rareş, programul iconografic fiind caracteristic monumentelor realizate în această perioadă.

Slide 16: 

Voronet Biserica "Sfântul Gheorghe"

Slide 17: 

Biserica a Mănăstirii Voroneţ din Voroneţ este ctitoria domnului Ştefan cel Mare din anul 1488. În timpul domniei lui Petru Rareş, (fiul natural al lui Ştefan cel Mare), biserica a fost mărită prin adăugarea unui exonartex şi a fost pictată la exterior. Biserica se bucură de o mare faimă printre iubitorii artei medievale datorită a două caracteristici a picturii sale: dominanta de albastru, realizată cu un pigment necunoscut azi, extrem de rezistent în timp, şi scena Judecăţii de Apoi, desfăşurată pe întreg peretele vestic, neîntreruptă de nicio deschidere a vreunei uşi sau ferestre. În interior se află picturi murale din vremea lui Ştefan cel Mare, inclusiv tabloul votiv al ctitorului. Legenda “originii” bisericii uneşte pe vecie douã mari personalitãţi în destinul nostru naţional: ctitorul mãnãstirii Ştefan cel Mare şi cuviosul pãrinte Daniil, primul stareţ al mãnãstirii, unul din cei mai mari sfinţi pe care i-a odrãslit pãmântul Moldovei, sihastru şi duhovnic vestit.

Slide 18: 

Vă mulţumesc !